Încălzirea globală i-a lăsat pe locuitorii ...

Un studiu al cercetătorilor americani, publicat de „The Guardian", arată că există diferenţe uriaşe între pagubele ecologice produse în ţările bogate, care au accentuat încălzirea climatică prin poluare, şi cele pe care le suportă ţările sărace, în special datorită diferenţelor de Produs Intern Brut. De pildă, în timp ce Bangladesh-ul se scufundă sub ape, Olanda, care a investit în măsuri de protecţie, n-a pierdut nicio palmă de pământ.

Autorii studiului, un grup de specialişti în economie de la Universitatea California, afirmă că nivelul de trai foarte ridicat al Occidentului este menţinut în primul rând prin nerecunoaşterea acestor uriaşe „datorii ecologice" faţă de ţările în curs de dezvoltare.

„Cel puţin dintr-un anumit punct de vedere, naţiunile bogate s-au dezvoltat pe seama celor sărace şi, prin urmare, există o datorie financiară către săraci", a declarat şeful echipei de studiu, profesorul Richard Norgaard, specialist în economie ecologică la Universitatea California, Berkeley.

„Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care aceste ţări sunt sărace. Nu vezi acest lucru până nu faci nişte calcule, aşa cum am făcut noi", a continuat acesta, citat de ziarul „The Guardian".

Costurile de mediu sunt foarte mari

Folosind informaţii de la Banca Mondială şi de la agenţia ONU Millennium Ecosystem Assessment, analiştii au examinat aşa-numitele „costuri de mediu", respectiv costuri care nu se văd în preţul plătit pentru bunuri, dar care acoperă pagubele ecologice legate de consumul lor.

Analiştii s-au concentrat asupra a şase mari tipuri de pagube ecologice: emisii de gaze cu efect de seră, distrugerea stratului de ozon, despăduririle, pescuitul excesiv şi convertirea plantaţiilor de mangrove în crescătorii de creveţi.

Ei au calculat costul consumului în ţările cu venituri mici, medii şi mari în perioada 1961-2000. Potrivit definiţiilor ONU, ei au inclus în lista ţărilor sărace state precum Pakistan, Nigeria şi Vietnam, iar în lista ţărilor cu dezvoltare medie state precum Brazilia şi China. Printre ţările bogate au fost incluse Statele Unite, Marea Britanie şi Japonia.

Diferenţe enorme

Amploarea efectelor în afara graniţelor a fost diferită în cazul fiecărei categorii de consum. Spre exemplu, defrişările şi intensificarea agriculturii afectează în primul rând ţara în care s-au produs aceste fenomene. Pe de altă parte, impactul schimbării climatice şi a distrugerii stratului de ozon evidenţiază mai clar disparităţile.

Emisiile de gaze cu efect de seră din ţările sărace au provocat costuri ecologice de 740 milioane de dolari asupra ţărilor bogate, în timp ce reciproca este de 2.300 miliarde de dolari. Pagubele includ, spre exemplu, inundaţiile catastrofale provenite de la furtunile puternice determinate de schimbările climatice.

În mod similar, emisiile de clorofluorocarbonaţi (CFC) din ţările bogate au provocat pagube de 25 până la 57 miliarde de dolari ţărilor sărace. Creşterea cantităţii de ultraviolete în urma subţierii stratului de ozon a dus la costuri mai mari în sănătate, din cauza cancerului de piele şi a afecţiunilor oculare. Emisiile de CFC din ţările sărace au produs pagube mult mai mici ţărilor bogate, respectiv între 580 de milioane şi 1,3 milioane de dolari.

„Ştim deja că schimbările climatice reprezintă o mare nedreptate comisă asupra săracilor lumii", spune dr. Neil Adger, de la centrul Tyndall pentru cercetarea schimbărilor climatice, implicat în proiect. În opinia sa, această analiză este primul instrument de măsurare a costurilor pe care ţările sărace le pot imputa ţărilor bogate.