Norica ramane in carti la Justitie
| |
Joi, 10 Ianuarie 2008, 01:56 |
|
 |
|
Premierul Calin Popescu-Tariceanu si-a mentinut nominalizarea, in ciuda solicitarii presedintelui Basescu de a propune un nou ministru.
Calin Popescu-Tariceanu a respins, ieri, solicitarea lui Traian Basescu de a reununta la propunerea Noricai Nicolai pentru functia de ministru al justitiei. Tariceanu ii reproseaza lui Basescu faptul ca a invocat doar argumente de imagine, si nu legale si ii reaminteste ca el insusi a fost implicat in scandaluri precum dosarul „Flota” sau cel referitor la casa din Mihaileanu. Premierul ii cere lui Basescu sa o investeasca in functie pe Norica Nicolai „in cel mai scurt timp”.
Potrivit purtatorului sau de cuvant, Valeriu Turcan, presedintele l-a invitat astazi pe premier la o discutie „pentru a debloca situatia creata la Ministerul Justitiei”.
Contraatacul juridic
Tariceanu invoca decizia Curtii Constitutionale in cazul ministrului de externe, Adrian Cioroianu, potrivit careia presedintele Romaniei nu are drept de veto la nominalizarea unui ministru.
Premierul afirma ca seful statului nu poate sa-i solicite premierului sa propuna o alta persoana pentru functia de ministru, nici „pentru ca nutreste o antipatie politica si personala fata de persoana nominalizata”, nici „din cauza faptului ca a avut o relatie politica mai tensionata cu respectiva persoana” si nici daca „a identificat un alt candidat care, in opinia sa, ar fi mai bun”.
Contraatacul mediatic
Replica lui Tariceanu nu s-a rezumat la motive legale, dar s-a dorit si un contraatac din punctul de vedere al imaginii, pe motiv ca presedintele insusi s-a aflat in centrul unor scandaluri.
„Daca ar fi sa vorbim despre argumente de imagine si despre cazuri controversate, va reamintesc doar doua cazuri in care dumneavoastra ati fost implicat: dosarul „Flota” si casa achizitionata in strada Mihaileanu, pe vremea cand erati primar al Capitalei.”
Tariceanu a tinut sa adauge: „Ar fi nedrept sa analizam doar aceste doua cazuri pentru a judeca mandatele dumneavoastra de primar al Capitalei sau de presedinte al Romaniei. Am convingerea ca acelasi lucru ar trebui sa il evitati si dumneavoastra acum, in ceea ce o priveste pe doamna Norica Nicolai”.
Premierul ii reproseaza presedintelui ca nu a avut acelasi tip de reactie si in cazul Monicai Macovei, fostul ministru al justitiei. „Acum un an, doamna Monica Macovei era implicata intr-un scandal public in legatura cu modul in care parintii Domniei Sale au castigat in justitie un imobil nationalizat. Atunci, nu ati sustinut ca doamna Monica Macovei ar trebui sa renunte la functia de ministru al justitiei, nici ca imaginea Justitiei ar avea de suferit sau ca ar scadea increderea in Justitie la nivelul opiniei publice si al partenerilor europeni”, scrie Tariceanu.
Cu toate ca a acceptat nominalizarea Noricai Nicolai doar pe baza insistentelor radicalilor din PNL, disputa cu Traian Basescu il motiveaza acum pe premier sa descopere abilitatile in domeniul juridic al acesteia. Tariceanu spune ca Nicolai este un bun specialist in Drept, care cunoaste problemele care exista inca in justitie si are vointa de a continua procesul de reforma si ca ar putea fi un foarte bun ministru al justitiei.
„Intarzierea acestei numiri poate conduce la perturbarea grava a activitatii institutiilor din sfera judiciara”, mai argumenteaza seful guvernului. Premierul isi incheie scrisoarea intr-un ton imperativ. „Va solicit deci sa o numiti cat mai curand posibil pe doamna Norica Nicolai in functia de ministru al justitiei.”
REPLICI
Strategia PNL
Guvernul ar putea sesiza, din nou, Curtea Constitutionala daca „se va depasi termenul legal de 45 de zile pentru numirea Noricai Nicolai”, a anuntat, ieri, secretarul general al guvernului Ilie Bolojan. Pe de alta parte, fostul consilier prezidential Renate Weber a comentat ieri ca Basescu nu ar dori sa aiba un ministru liberal al justitiei in momentul alegerilor de la CSM. „Cred ca este o dovada de iresponsabilitate din partea presedintelui Basescu sa stea atatea saptamani cu nominalizarea doamnei Nicolai.”
FARA DREPT DE VETO
Miza prezidentiala, una strict politica
Gestul presedintelui Traian Basescu de a-i cere premierului un candidat „necontroversat” a fost unul eminamente politic. Hotararea Curtii Constitutionale legata de precedentul Cioroianu, pe care seful statului a invocat-o in sprijinul cererii sale, ii da acestuia „dreptul de a verifica corespunderea pentru functie a candidatului si de a cere primului-ministru o alta propunere”, nu insa si dreptul de veto.
Reactia previzibila a lui Tariceanu, de a tine la nominalizarea initiala si a-l obliga practic pe Basescu sa o valideze in cele din urma, facea din start ca miza acestui gest sa nu fie negocierea pentru un nou candidat, ci mai degraba atentionarea asupra unui ministru-viitoare tinta electorala.
Gestul lui Basescu nu poate fi separat nici de intentiile clare de a maximiza impactul criticilor sale asupra opiniei publice. Obiectiile prezidentiale, care, potrivit aceleiasi hotarari a Curtii, tin practic locul avizului consultativ dat premierului de comisiile parlamentare inainte de investirea initiala a unui guvern sau de remaniere, puteau fi de altfel facute inca de pe 17 decembrie, cand Norica Nicolai a fost propusa oficial de Tariceanu. Basescu a asteptat insa 29 de zile, pana dupa Sarbatori, fortand pana aproape de limita termenul de 45 de zile, echivalent interimatului, pana la care ar trebui sa desemneze un nou ministru. (Anca Simina)
CURTEA CONSTITUTIONALA
Basescu reclama din nou guvernul
In plina tensiune in relatia cu Palatul Victoria, presedintele Traian Basescu isi impinge conflictul cu guvernul din nou in bratele judecatorilor Curtii Constitutionale. In paralel cu scrisoarea prin care i-a cerut premierului Tariceanu un alt candidat pentru Ministerul Justitiei decat Norica Nicolai, seful statului a sesizat marti Curtea Consitutionala sa arbitreze „conflictul juridic intre guvern si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT)” pe care il conduce.
Basescu reproseaza guvernului condus de Tariceanu, care este si vicepresedinte al CSAT, „ca s-a pus mai presus de lege” prin faptul ca nu a cerut „avizul obligatoriu” al Consiliului inainte de a emite doua ordonante de urgenta referitoare la institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale.
Una dintre ordonantele care risca sa fie declarate neconstitutionale se refera la reorganizarea Ministerului Internelor si Reformei in Administratie, iar cealalta pune sistemul pensiilor militare de stat in concordanta cu cel european. Cel putin pentru prima ordonanta, avizul era de altfel la indemana executivului, actul normativ fiind emis pe 25 aprilie 2007, in timpul suspendarii lui Basescu, cand CSAT era condus de Nicolae Vacaroiu.
Dincolo de „actiunea guvernului de a submina CSAT-ul” pe care o considera „de neacceptat”, Basescu acuza executivul ca a „viciat votul parlamentarilor” care au aprobat ulterior ordonanta omitand sa precizeze ca avizul nu a fost niciodata cerut. In 2007, Curtea Constitutionala a fost mai solicitata ca oricand sa arbitreze disputa politica presedinte-guvern sau presedinte-parlament.
Pe masa judecatorilor s-au transat, cel putin pe moment, neintelegerile legate de suspendarea presedintelui, de dreptul acestuia de a respinge numirea unui ministru, de legea referendumului, de reorganizarea guvernului si chiar de uninominal.
Sursa:EVZ