|
Sute de patroni merg cu kilogramul de aur la casa de amanet
Nevoia de lichidităţi a patronilor a ajuns atât de mare încât îşi amanetează bijuteriile pentru a putea să-şi plătească angajaţii ori să-şi asigure capital de lucruPatronii au ajuns să-şi lase bijuteriile de aur la casele de amanet ca să facă rost de bani pentru salariile angajaţilor şi impozitele către stat ori pentru a-şi asigura capital de lucru. Şi nu două-trei piese, pentru că nevoia de lichidităţi este foarte mare, ci chiar şi câte un kilogram de lănţişoare, brăţări, cercei, broşe şi inele, adunate pe vremea când afacerile le mergeau din plin. „S-au înregistrat asemenea cazuri în special în Bucureşti, dar există situaţii de acest gen în toată ţara. Este un fenomen caracteristic unei perioade de criză, când afacerile caselor de amanet sunt în creştere. Când economia prosperă, trendul se inversează“, a declarat pentru Gândul Mihail Pacioianu, preşedintele executiv al Federaţiei Metalelor Preţioase şi Semipreţioase - Diamond Gold. În România există peste 4.000 de asemenea societăţi autorizate de Banca Naţională a României. Având în vedere că cele mai active case de amanet care înregistrează tranzacţii de acest fel sunt cele situate în marile oraşe, un calcul modest, ce ţine seama că o casă din zece a încheiat astfel de tranzacţii, arată că sute de patroni au apelat la această soluţie. Ei preferă să se împrumute de la muntele de pietate pe termene de una sau două săptămâni, pentru că nu au cu ce să mai garanteze creditele în faţa instituţiilor bancare. „Or, pur şi simplu, oamenii au nevoie de bani de pe-o zi pe alta şi nu au de unde să facă rost aşa repede. Aşa că vin la casa de amanet, lasă bijuteriile două-trei zile şi le răscumpără la scadenţa stabilită“, ne-a declarat patronul unei case de amanet din Bucureşti. Nici soluţia unui împrumut de la casa de amanet nu este neapărat cea mai bună, din cauza comisioanelor percepute, cam de 1% pe zi. Avantajul este însă că primeşti banii imediat, fără prea multe formalităţi. Dacă bijuteriile lăsate nu au defecte, clientul poate primi cel mult 45 de lei/gram, faţă de 75 de lei/gram, cât costă o bijuterie nouă în magazin. În cazul în care podoaba nu este răscumpărată la scadenţă, casa de amanet revinde bijuteria cu aproximativ 60 de lei/gram, după o împrospătare a piesei. Aur pentru materiale de construcţii Întreprinzătorii care au călcat pragurile acestor instituţii financiar-nebancare nu provin neapărat dintr-un anumit domeniu. Patronii caselor de amanet spun că au primit podoabe de aur în gaj atât de la firme din construcţii şi metalurgie, cât şi din industria uşoară şi sectorul prestărilor de servicii. Ba au fost şi cazuri în care oamenii şi-au amanetat bijuteriile pentru a face rost de bani ca să cumpere materiale de construcţii. Situaţia dificilă prin care trece sectorul construcţiilor – care până a începe criza a contribuit din plin la produsul intern brut - se vede de altfel în statisticile oficiale. În primele cinci luni, volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a scăzut cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acum, fără finanţare şi fără comenzi, dar şi fără banii pe care statul a „uitat“ să-i plătească în contul privaţilor pentru lucrările prestate de aceştia, tot mai multe firme din domeniu au tras obloanele. „Constructorii încep să-şi trimită oamenii în şomaj tehnic, situaţie care se va generaliza. Însă, până la urmă, şi statul pierde, pentru că patronii fac angajări la negru, ceea ce înseamnă că nu mai plătesc taxe şi impozite pentru muncitori“, ne-a declarat Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. În schimb, statul nu face nimic pentru un sector care poate antrena efecte benefice şi în alte domenii, pe orizontală, mai spune el. 4.000 de case de amanet au fost autorizate de BNR sursa:gandul.info |
|
Nu este nici un comentariu. |














03/08/2009 10:59
Energetick79
209
Printeaza
PDF
Alimentari RSS
Nevoia de lichidităţi a patronilor a ajuns atât de mare încât îşi amanetează bijuteriile pentru a putea să-şi plătească angajaţii ori să-şi asigure capital de lucru

