Adrian din clasa a IV-a ştie că nici anul acesta ...

Prea cuminţi şi prea săraci ca să se mai gândească la Moş Crăciun. Micuţii din Cătiaşu mai degrabă se frământă zilnic, pe cărările mocirloase spre şcoală, cum să ajungă teferi la clasă.

Peste 30 de copii, cu vârste cuprinse între trei şi zece ani, îşi iau dimineaţa cizmele de cauciuc în picioare şi ghiozdanele în spate şi pleacă prin noroi, care la grădiniţă, care la şcoală. "Până la şcoală ne facem din cap până-n picioare numa’ pământ, dar nu avem ce face", a spus trist Gheorghe Cristinescu, elev în satul Cătiaşu. Într-o cameră pe post de sală de clasă învaţă 19 copii. Într-o altă cameră e grădiniţa. Aici, cu steluţe de hârtie prinse de perdea, 15 copii, între trei şi şapte ani, se pregătesc de Crăciun.

Doar boala îi mai scoate din sat

Ca să ajungă la gră­diniţa din Cătiaşu, unii copii merg kilometri întregi pe jos pe vânt şi pe ploaie. Educatoarea din sat, Petronela Zăinescu, a mărturisit că, atunci când vremea e prea rea, nu ajung toţi 15 la grădiniţă, aşa că vin cu rândul: "Într-o zi opt, într-alta ceilalţi".

După ce termină clasa a IV-a nu mai învaţă în sat, ci îşi continuă şcoala la Chiojdu, în comu­nă. Gheorghe Cristinescu e în clasa a VIII-a şi mai are şase fraţi. A mers o singură dată la oraş, în Buzău, atunci când s-a internat la spital pentru că e bolnav de epilepsie.

„Aş vrea ca, după ce termin clasa a VIII-a, să merg mai departe la un liceu, dar simt că mama nu va avea cu ce mă trimite până acolo", a spus băiatul. Alţi copii din sat nu au mers niciodată la oraş, nici măcar până la Buzău, care se află la doar 80 de kilometri distanţă. "Dacă i-aş duce la oraş, s-ar minuna de tot ce-ar vedea acolo", a povestit o localnică. "Suntem marginalizaţi. Nu ne anunţă nimeni când se fac excursii. Poate că
ne-am dori să mergem şi noi pe undeva", se plânge Petronela Zăinescu.

Drum greu şi pentru Moş Crăciun

La copiii din Cătiaşu, Moş Crăciun nu a mai venit de mult. "Cred că-i drumul greu şi pentru el", spunea, cu lacrimi în ochi, o fetiţă din sat. Chiar şi oamenii mari ies destul de rar din sat: "Când plouă, e foarte greu cu drumul pe aici. Dar iarna e şi mai greu. Dacă se înzăpezeşte, aici rămânem, nu mai putem ieşi", se plângeau sătenii. Nici localnicii nu ies din sat, dar nici nu vine nimeni pe la ei. "Toţi sătenii de aici v-au aşteptat cu mare curiozitate, că aici, la noi, nu vine niciodată nimeni", ne spunea o localnică.

Satul are 550 de locuitori. Gheorghe Dumitrache, primarul comunei Chiojdu care are în administrare şi satul Cătiaşu, spune că spitalul cel mai apropiat este la 30 de kilometri, la Pătârlagele. Sătenii îl contrazic: "Cred că la Nehoiu, la vreo 50 de kilometri de aici este spital". Femeile nu se duc la spital să nască. Se ajută una pe alta şi nasc acolo, în sat.

"De 2.000 de ani fac asta, de ce s-ar duce acum la spital", se întreba râzând primarul Dumitrache. "Comuna Chiojdu are şa­se sate şi dintre toate, într-ade­văr, Cătiaşu e cel mai sărac. Deşi e la doar 80 de kilo­metri faţă de reşedinţa de judeţ, în satul ăsta se trăieşte foarte greu, de ce să ne mai as­cundem, asta e", spunea re­semnat primarul.

Sursa: Adevarul