Mai mult de jumatate din populatia Romaniei (54%) considera ca, fata de anul trecut, nivelul coruptiei a crescut si ca eficienta institutiilor anticoruptie a ramas constanta.

Romanii cred ca cele mai corupte institutii ale statului sunt Parlamentul, primariile si consiliile judetene, dar si institutiile reprezentative ale Justitiei.

Concluziile au fost desprinse de catre Asociatia pentru Implementarea Democratiei in urma realizarii unui sondaj realizat in acest an de catre INSOMAR cu privire la perceptia asupra transparentei si intergritatii din sistemul de justitie autohton.

Comparativ cu studiul efectuat in octombrie 2007 se observa o crestere semnificativa a perceptiilor conform carora nivelul coruptiei a crescut fata de anul precedent � 54% in 2008 fata de 30% in 2007 si, de asemenea, se remarca o scadere a increderii in eficienta institutiilor anticoruptie (17% in octombrie 2007 fata de 29% in septembrie 2008). In plus, peste o treime (33,8%) din romanii chestionati sunt de parere ca nivelul coruptiei a ramas neschimbat fata de 2007, iar 11,7% indica scaderea coruptiei din institutiile romanesti. Referitor la eficienta institutiilor anticoruptie, 51% din populatie considera ca aceasta a ramas la fel ca in anul anterior, iar 20% apreciaza ca eficienta autoritatilor a crescut. De asemenea, peste jumatate din romani sustin ca Parlamentul, primariile si consiliile judetene sunt in topul celor mai corupte institutii de stat, in timp ce institutia Presedintelui si Avocatul Poporului sunt vazute de cei mai multi cetateni ca fiind mai putin corupte. Astfel, institutia in care populatia considera ca exista coruptie in cea mai mare masura este Parlamentul (55%), acesta fiind urmat indeaproape de Primarii (54%) si Consiliile Judetene (53%). Dintre institutiile testate, in cadrul institutiei Presedintelui si Avocatul Poporului cetatenii considera ca exista coruptie in procent de 35%, respectiv 28%, precizeaza sondajul. In cazul tuturor institutiilor testate (cu exceptia Avocatului Poporului), mai mult de jumatate din populatie considera ca acestea sunt influentate politic, fapt care demonstreaza ca perceptia populatiei cu privire la influenta politicului asupra activitatii institutiilor publice din Romania nu s-a schimbat semnificativ fata de anul anterior.

Justitia, bat-o vina!

In cazul institutiilor din sfera justitiei (parchete, instante de judecata etc.), peste 40% din cetateni considera ca exista coruptie la nivelul acestora. 13% din populatie considera ca are cunostinta de fapte de coruptie savarsite de magistrati (procurori, judecatori), insa, dintre acestia, doar 11% au semnalat aceste fapte organelor abilitate, in timp ce 89% aleg sa nu reclame faptele de coruptie de care au cunostinta, se arata concluziile sondajului. Institutia de sondaj a apreciat ca, in general, apartenenta la un anumit mediu de rezidenta nu determina o evaluare diferita a fenomenului coruptiei, exceptie facand doar primariile, unde populatia din mediu urban percepe acest fenomen ca fiind mai des intalnit, si institutia Presedintelui, unde cei din rural cred ca exista mai putina coruptie comparativ cu orasenii. In perceptia grupelor de varsta 35 - 49 ani si 50 - 64 ani, coruptia este mai raspandita la nivelul institutiilor testate decat in perceptia celorlalte categorii de varsta.Cercetarea face parte din programul "Transparenta si Integritate in Sistemul de Justitie�, program implementat de AID Romania in parteneriat cu Ministerul Justitiei si sprijinit de Ambasada Britanica la Bucuresti. Cercetarea a avut loc in perioada 12-17 septembrie 2008 si a fost realizata folosind tehnica sondajului de opinie, pe baza de chestionar administrat la domiciliul persoanelor intervievate. Volumul esantionului a fost de 1.448 de persoane, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta peste 18 ani. Interviurile au fost realizate in 51 localitati urbane si 50 localitati rurale din 40 de judete si in municipiul Bucuresti. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute, garantata cu o probabilitate de 95%, este de 2,8%.
Gabriel Burlacu

» vezi articolul original

sursa: