|
Trebuie sa „recuperam” diaspora romaneasca în ansamblul ei
 RomBel: Domnule ambasador, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să acordaţi acest interviu comunităţii romanilor din Belgia reprezentată de site-ul Rombel.Aţi vizitat site-ul RomBel / Români în Belgia? Vă place ? Credeţi că acest proiect ar trebui susţinut? ... Ovidiu Dranga: Am vizitat site-ul şi, mai mult decât atât, am în vedere o posibilă colaborare cu d-voastră. Mi se pare un proiect extrem de generos care permite comunicarea între românii din diaspora. Remarc valoarea sa ca platformă de interacţiune virtuală între românii din Belgia care au nevoie de dezvoltarea reflexului asociativ prin comunicare. Rombel a reuşit să mobilizeze comunitatea românească din Belgia în jurul unor iniţiative umanitare pe care le-am susţinut şi noi şi le vom susţine în continuare. Succes, vă ţinem pumnii, suntem alături de d-voastră! R: Mulţumim! Nu suntem doar o comunitate virtuală. În decursul celor 6 ani de existenţă, RomBel a evoluat de la un simplu grup de discuţii virtuale la un portal de informare şi s-a materializat începând cu acest an prin întâlniri concrete ale românilor în diferite oraşe susţinând comunicarea, activităţile culturale, sportive şi caritabile, organizate atât în nume propriu cât şi în parteneriat cu alte organizaţii sau instituţii. Cum percepeţi d-voastră, ca persoană şi ca ambasador comunitatea românilor din Belgia? OD: Dinamică, foarte activă, diversă, extrem de implicată în peisajul social, politic şi economic belgian. Mai mult, se pare că, în Belgia, comunitatea românească începe să-şi recâştige rolul de partener credibil şi respectat în interacţiunea cu alte comunităţi la fel de bine reprezentate numeric. Constat că românii din Belgia se organizează rapid, colaborează eficient, construiesc inteligent, lucru pe care-l intuiam, de altfel, înainte de a veni aici . Când sunt sensibilizaţi, „mobilizati” sau există un factor catalizator care să-i unească, românii sunt solidari şi acţionează. A fost cazul când d-voastră aţi lansat câteva iniţiative umanitare, au existat şi alte oportunităţi valorificate atât de comunitate direct , cât şi prin iniţiativa şi contribuţia ambasadei. Am identificat împreună proiecte de colaborare şi cred că e un bun început pentru a demonstra că românii din diaspora se pot coordona, pot fi uniţi, pot fi creativi şi pot fi parteneri credibili în relaţia cu autorităţile ţării gazdă, cu personalităţile vieţii publice de acolo, cât şi cu autorităţile şi fraţii lor din ţară. R: La aproape 6 luni de la începerea mandatului ca ambasador, ce aţi reuşit să schimbaţi în bine, şi ce vă propuneţi să schimbaţi în continuare în cadrul ambasadei şi consulatului ? Ce proiecte aveţi? OD: Principala constatare este că echipa pe care am onoarea să o conduc pentru o anumită perioadă de timp este extraordinară. Am privilegiul să lucrez cu diplomaţi excepţionali. R: Asta este minunat! OD: Fiecare în parte, dar şi echipa, în ansamblul său, „funcţionează” perfect.. Am avut de-a lungul carierei ocazia să lucrez cu oameni din zone diferite de apartenenţă socio-profesională şi, cu multă satisfacţie, vă pot spune că am avut şansa să lucrez cu ei la implementarea unor proiecte destul de ambiţioase, plecând de la integrarea României în NATO şi terminând cu politica în zona Mării Negre. Am găsit aici o echipă foarte bine consolidată, extrem de competentă şi „revoltător” de tânără. Mi se pare însă că există premise pentru o schimbare de ritm şi dinamică a activităţii ambasadei. Provocările sunt multiple. Pentru anul viitor pregătim mai multe proiecte: vizita suveranului belgian în România, aniversarea a 20 de ani de la lansarea operaţiunii „Villages Roumains” şi organizarea lunii prieteniei româno-belgiene”. În 2010 sărbătorim 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-belgiene şi, în acelaşi an, însă în al doilea semestru, debutează preşedinţia belgiană a UE, pe care ne-am propus să o sprijinim la nivel politic, diplomatic şi în alte domenii. Succesul preşedinţiei belgiene va fi şi un succes, cred eu, al ambasadei, al echipei pe care o conduc aici. Accentul pe care propun să-l pun pe dimensiunea economică este firesc şi se încadrează într-o logică mai largă a recalibrării prezenţei româneşti în context european. Vom organiza mai multe acţiuni în plan economic cu sprijinul partenerilor belgieni. Vom căuta să stimulăm apropieri, înfrăţiri între localităţi, judeţe, chiar regiuni din Belgia şi România. Zilele trecute am făcut un prim pas, am avut o primă întâlnire cu preşedinţii consiliilor judeţene, prin amabilitatea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) cu reprezentanţa la Bruxellles. A reieşit interesul pentru câteva domenii prioritare pentru dezvoltarea relaţiilor cu parteneri belgieni. Vom continua ceea ce a debutat cu ani în urmă pe timpul mandatului predecesorului meu. Îmi doresc să consolidăm percepţia că în şi cu România se pot face afaceri corecte, profitabile, că suntem serioşi şi previzibili, că în România investiţiile sunt binevenite, iar Belgia poate să-şi consolideze prezenţa acolo. De altfel, eu văd diaspora română reprezentată foarte bine aici în Belgia pe segmentul economic. Sunt oameni de afaceri de origine română foarte respectaţi, relativ influenţi, cu o reputaţie foarte bună, care dau, alături de ceilalti reprezentanţi ai diasporei, adevărata faţă a României în străinătate. Cred că imaginea pe care o lasă acţiunile lor, pe care comunitatea românească în ansamblul ei o oferă, are mai mult impact decât actiunile de diplomaţie publică ale ambasadei. De aici şi sprijinul acordat de ambasadă comunităţii, inclusiv prin organizarea unui eveniment academic la începutul lunii decembrie împreună cu românii care studiază în Belgia, precum şi cu profesorii români care predau aici. R: Aveţi în vedere şi o colaborare cu Camera de comerţ ? OD: Da, am avut o primă discuţie foarte interesantă cu reprezentanţii acestei instituţii, precum şi cu câţiva oameni de afaceri români din Belgia şi nu exclud ca, într-un viitor previzibil, să fie puse bazele unui club belgo-român al oamenilor de afaceri interesaţi să promoveze relaţii economice dinamice, inclusiv prin stabilirea de legături noi, diversificate, între comunitatea de afaceri din România si cea din Belgia pentru derularea de proiecte comune. R: E de mirare că nu există deja. OD: Un astfel de proiect nu se naşte peste noapte. In aceeasi categorie intră şi ideea lansării „Casei româneşti” despre care am avut prilejul să discutăm cu reprezentanţii comunităţii româneşti acum câteva zile. Reacţiile au fost destul de bune şi salut deschiderea, chiar entuziasmul participanţilor care au înţeles de ce şi cum ne propunem să sprijinim iniţiativele venite dinspre comunitate. Am remarcat interesul pentru cele patru proiecte de sine stătătoare ce ar putea fi plasate sub egida „Casei româneşti”, proiecte venite din diaspora sau convenite, discutate cu diaspora de-a lungul ultimelor 4-5 luni: o fundaţie cu profil umanitar, un ziar, un radio şi o grădiniţă. Acestea sunt doar o parte din proiectele noastre prin care vrem să arătăm că românii de pretutindeni au voce, au idei şi se încadrează perfect în contextul european şi euroatlantic actual. R: Vă invităm să urmăriţi sondajul nostru de opinie de pe RomBel „Ce v-aţi dori pe viitor în Belgia?” OD: Interesant de văzut ar fi un sondaj de opinie pentru cele patru proiecte menţionate. Ar oferi un indiciu asupra nivelului de aşteptare în special pentru grădiniţă şi pentru sistematizarea efortului umanitar. Am putea constata cu toţii dacă există dorinţa reală de a îmbunătăţi prin efort propriu demersul educativ având ca ţintă copii români de vârstă preşcolară înainte de integrarea lor în sistemul belgian şi cresterea randamentului intervenţiei umanitare prin intermediul instrumentelor moderne apte să atragă sprijin rapid şi eficient. R: Proiectul umanitar este imperios necesar. Românii aflaţi în dificultate în Belgia se confruntă cu diverse probleme: nevoia unui translator, a unui interpret, găsirea unei locuinţe temporare ieftine, rezolvarea documentelor de sejur, rezolvarea altor acte oficiale sau simplul sprijin moral. OD: E obligatoriu pentru noi toţi să imaginăm un astfel de punct de sprijin care să aibă la dispoziţie facilităţi simple, dar eficace de intervenţie, de sprijin. O fundaţie, prin natura preocupărilor, este mai aproape de cei care solicită ajutor. Toate aceste lucruri se pot face printr-o mai bună organizare în cadrul comunităţii. R: Cum ar putea ajuta ambasada/consulatul românii aflaţi în dificultate ce solicită ajutor pe RomBel sau la biserică? OD: Foarte simplu. Stabilim împreună principii, obiective pe care le putem sistematiza cu ajutorul unui avocat contactat de ambasada, sau putem organiza, ulterior, in funcţie de specificul fiecărui caz, mobilizări de fonduri. Nu ştim cât de mare poate fi acea contribuţie, însă putem încerca. Esenţială este demararea proiectului prin iniţiativa comunităţii. Iniţiativa vă aparţine şi nu există niciun obstacol, este pe fond ideea de a creiona un spatiu, un loc comun ... R: Un loc care să ne reprezinte.. OD: Exact. De aceea este o idee lăudabilă. Unde să ne–ntâlnim dacă nu într-un loc în care să ne simţim cu toţii ca acasă? Biserica e un asemenea loc., Oamenii vin cu plăcere acolo pentru că se simt confortabil, e un loc al românilor. .. R: Eu am simţit acolo o mare familie. OD: Prin „Casa românească” putem stimula coeziunea între românii aflaţi la distanţă de ţară, dar care se simt confortabil împreună. Acest reflex nu se autoîntreţine, cumva trebuie stimulat şi noi toţi trebuie să ne strângem în jurul unor idei comune. Nu ducem lipsă de idei, ducem lipsă de lucruri practice. R: Şi de bani OD: Lipsa de bani este o scuză facilă. Bani există. Trebuie să avem proiecte bune şi oameni capabili să le ducă la îndeplinire. R: Da, dar şi oameni care să sprijine ideile. OD: Da, şi să se vadă că în spatele lor sunt mulţi alţii, gata să sprijine şi să facă sacrificii. Ce s-a făcut la biserica „Sfântul Nicolae” e o dovadă. Repet, condiţia este să avem proiecte concrete, bine structurate şi argumentate, nu doar idei ambiţioase, acesta este trendul actual. Trebuie să „recuperăm” diaspora românească în ansamblul ei prin mai buna corelare între resurse şi priorităţi. R: E important acest lucru pentru că imaginea României şi a românilor în Occident este încă destul de "şifonată". OD: Nu ne organizăm bine, părem complexaţi, timoraţi, prea reţinuţi şi prudenţi, lăsăm impresia că ne ascundem. De ce? Pentru că în anumite situaţii avem de-a face cu conaţionali care greşesc? Nu, dimpotrivă trebuie să arătăm faţa bună, pozitivă, de fapt faţa normală a comunităţii româneşti. Nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alţii în această Europă a diversităţii. Să nu uităm că Europa se confruntă cu un val de migraţie pe care l-a mai cunoscut cândva în anii 50-60. Atunci alţii emigrau dinspre sud spre nord şi cred că se confruntau cu aceleaşi probleme pe care noi le trăim acum. Cred că Europa a avut şi are mecanisme de a gestiona fenomenul. Europa are nevoie de diversitate, de o relansare economică, de o mai mare deschidere către est aşa cum a avut nevoie cândva de o deschidere către sud. R: Are ambasada proiecte de îmbunătăţire a imaginii României în lume? OD: Primul proiect este luna prieteniei româno-belgiene pe care o vom lansa anul viitor. Este un proiect amplu şi ne propunem să creeăm oportunităţi de promovare a României în Belgia sub aspect cultural, academic, economic şi nu numai. Vrem să arătăm că între România şi Belgia relaţia bilaterală are deja o tradiţie, consolidată de legături economice şi culturale, că există compatibilităţi ce trebuie puse în valoare; vrem să redescoperim o tradiţie care a inceput în secolul XIX, pentru a atinge o veritabilă culme între cele două războaie mondiale, când România era supranumită „Belgia Orientului”. Nu ştiu dacă putem să refacem toate acele punţi construite înainte de instaurarea sistemului comunist, însă cu siguranţă putem stabili altele acum cu ajutorul diasporei româneşti din Belgia şi al comunităţii belgiene din România, deja foarte numeroasă. R: Aveţi mare încredere în comunitatea românească din Belgia! OD: Da. Am descoperit recent o preocupare pentru readucerea în prim plan a satelor româneşti dintr-o perspectivă europeană: e vorba despre parteneriate europene care să faciliteze infrăţiri în anii ce vin. Vom pregăti evenimente culturale care să prezinte apropierea dintre România şi Belgia, inclusiv solidaritatea manifestată în timpul Revolutiei din 1989 , solidaritate care acum îmbracă alte forme, mult mai profunde, pentru că acoperă un spectru mai larg de parteneri potenţiali. Am descoperit belgieni care s-au stabilit în România. Este extraordinar! R: Ce aşteptări pot avea românii din Belgia de la instituţia Ambasadei şi a Consulatului român din Bruxelles? OD: Sprijin nelimitat şi necondiţionat. Noi suntem aici şi pentru a sprijini românii care au ales Belgia drept stat de reşedinţă ori de tranzit. Intre românii de acasă şi românii de aici nu mai există nicio barieră. Zidurile s-au prăbuşit demult, românii de acasă au aceleaşi preocupări şi aceleaşi nevoi cu românii din străinătate, fac parte din aceiaşi familie. Vă pot spune că serviciile consulare s-au îmbunătăţit, însă există limitări obiective greu imputabile ambasadei. Au început lucrările la o nouă secţie consulară care se va muta din actualul local şi care se va se încadra în efortul general de îmbunătăţire a prestaţiei consulare. Ne vom apropia de standardele obligatorii cu această secţie consulară şi vom căuta să schimbăm total calitatea prestaţiei. Am lansat câteva idei noi sau aproximativ noi: am relansat vizitele din oficiu la românii care se află în detenţie în Belgia; stabilim relaţii cu autorităţile sau le întărim astfel încât să prevenim orice formă de discriminare faţă de românii aflaţi Belgia, indiferent de statutul lor. Venind în întâmpinarea unor nevoi de comunicare şi informare ale românilor de aici, am distribuit şi distribuim prin intermediul secţiei consulare o broşură cu informaţii utile solicitate în mod frecvent. Şi lista ar putea continua. R: Există şi online? OD: Există şi online. Online avem chiar mai multă informaţie. Site-ul ambasadei dirijează de o manieră eficientă către sursele de informare cele mai bune, fie ca sunt site-uri de acasă sau alte site-uri ale altor ambasade şi consulate româneşti din Europa. Mai sunt multe de făcut, dar am început un proces mai amplu de reformatare, de îmbunătăţire a prestaţiei consulare care nu trebuie să fie judecată drept singura formă de comunicare între ambasadă şi comunitate. Apar şi vor mai apărea altele mai sofisticate şi aducătoare de beneficii pentru comunitate. Şi în ce priveşte acest aspect aş dori să ne transmiteţi opinia d-voastră. Sunteţi beneficiarii serviciilor consulare şi ale serviciilor de diplomaţie publică. Exprimaţi-vă critic şi vom ţine cont de sugestii. R: Poate un sondaj de opinie realizat de Rombel ar fi util OD: N-ar fi deloc rău. Ne-ar ajuta foarte mult. Ne-ar ghida către ceea ce vi se pare d-voastră important. Fără dialog nu ştim ce aşteptări există, ce doriţi, ce vă deranjeză. Poate că e prea curând de la schimbarea echipei. Dar un sondaj e un lucru bun, un lucru binevenit. R: Cum vă explicaţi că românii de aici nu intră pe siteul ambasadei să caute informaţiile de care au nevoie şi intră pe RomBel, pun întrebări, li se răspunde, însă pot apărea neclarităţi pentru că cel care răspunde poate da o informaţie eronată. OD: Eu cred că e o prejudecată. Ambasada este un reprezentant al autorităţilor de la Bucureşti de care mulţi români din diaspora par a se distanţa uneori, având poate percepţia că autorităţile nu sunt în măsură să ofere serviciile de calitate pe care le aşteaptă un „consumator” potenţial de aici. Distanţa aceasta trebuie redusă până la eliminare. Trebuie să se înţeleagă foarte bine că ambasada este un partener, un prieten al comunităţii. Nu este o sursă de tensiune, de îngrijorare. Ambasada ajută, este un prieten. R: Este de fapt, primul loc unde ar trebui sa apelăm în caz de nevoie... OD: Unde românii găsesc înţelegere şi sprijin: acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem. R: Trebuie deci să înţelegem că nu suntem singuri. OD: Da, exact. Am face poate mai multe lucruri pentru comunitatea de aici, pentru fiecare român în parte, dacă dialogul ar fi mai simplu, mai direct. Orice român ar trebui să apeleze mai întâi la ambasadă. Ne puteţi ajuta trimiţându-i pe solicitanţi la noi. Informaţia consulară autorizată trebuie dată de secţia consulară, nu de către d-voastră. |
30/10/2008 15:02 
Webmaster 
558 
Printeaza
PDF
Alimentari RSS
|
Nu este nici un comentariu. |
