Nicolae Romulus Mailat a fost condamnat astazi la 29 de ani de inchisoare pentru uciderea italiencei Giovanna Reggiani, transmite Realitatea Tv. El va trebui sa plateasca si despagubiri in valoare de 500 de mii de euro sotului victimei si o amenda de 1000 de euro.

El a fost găsit vinovat de jaf, violenţă sexuală şi uciderea Giovannei Reggiani.

Înainte ca instanţa să se retragă şi să delibereze, judecătorul i-a cerut lui Mailat să spună câteva cuvinte: "Îi cer iertare lui Dumnezeu şi sper că va fi făcută dreptate. Mă simt vinovat pentru ceea ce am făcut, dar nu am făcut decât să-i fur geanta doamnei Reggiani. Nu am făcut altceva, nu am ucis-o. Îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat în seara aceea".

Procurorul însărcinat cu dosarul, Maria Bice Barborini, a cerut pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru românul de etnie romă. "Vor cu orice preţ să mă declare vinovat şi cred că am fost ales la întâmplare. Sunt un ţap ispăşitor pentru toţi românii care au comis infracţiuni în Italia. Rămân la părerea mea: îmi încredinţez soarta justiţiei divine", a declarat Mailat, care a pledat nevinovat, după audierea de marţi.

Barborini a afirmat că Mailat este vinovat de uciderea, jefuirea şi agresarea sexuală a Giovannei Reggiani şi că ar fi acţionat singur. "Nu există urme clare că şi alte persoane ar fi participat la agresiune", a spus magistratul.

Reprezentantul acuzării a subliniat că există martori cheie, ca Dorin Obedea, socrul lui Mailat, care "a declarat că l-a văzut pe ginerele său lovind femeia (victima -n.red.) cu pumnii şi cu un baston şi apoi furându-i geanta", sau Nicolae Clopotar, un rom care a afirmat că "a aflat de la Obedea că la locul agresiunii se aflau Mailat, Obedea şi alte două persoane".

Procurorul a pus accent şi pe declaraţiile Emiliei Neamţu, mătuşa lui Mailat, "supermartorul" care în 30 octombrie 2007 a alertat poliţia, după "ce l-a văzut pe Mailat cărând în spate o persoană".

Pe de altă parte, săptămâna trecută, în proces au depus mărturie doi nepoţi ai românului, Daniela Zagadău şi soţul său, Doru. Femeia a declarat că l-a văzut pe Mailat în faţa barăcii sale, cu puţin înainte de ora 20.00. Acesta bea bere împreună cu alţi locuitorii din taberei de nomazi, aflată la câteva sute de metri de staţia Tor di Quinto, unde ar fi fost agresată victima. La rândul său, Doru Zagadău a afirmat că s-a întâlnit cu acuzatul în jurul orei 17.30 şi că a stat cu el la bere.

Potrivit avocatului Piero Piccinini, aceste două mărturii reprezintă un "alibi" pentru Mailat.  Apărarea a prezentat ca probă şi declaraţia unui alt român, Tiberian Lingurar, potrivit căruia întâlnirea la bere a durat aproximativ o oră, începând de la 20.00.

Miercuri, apărarea a cerut achitarea acestuia, deoarece nu există suficiente dovezi. "Achitaţi-l pe Nicolae Romulus Mailat, aşa cum prevede articolul 530 de Codul Penal, deoarece nu există dovezi suficiente. Vinovăţia lui Mailat nu este sigură, mărturiile celor care îl acuză sunt contradictorii. Şi, în cazul în care există dubii suficiente privind responsabilitatea, se impune achitarea" inculpatului, a conchis, în finalul unei pledoarii de două ore, Piccinini.

La finalul pledoariei, românul a plâns, relatează presa din Peninsulă.

La audieri a participat şi avocatul amiralului Giovanni Gumiero, soţul Giovannei Reggiani, Tommaso Pietropaolo, a precizat că responsabilitatea lui Mailat "reiese clar din acţiuni".

Românul Nicolae Romulus Mailat, în vârstă de 25 de ani, originar din Avrig, judeţul Sibiu, a fost condamnat şi în ţară la trei ani de închisoare pentru furt calificat, potrivit cazierului judiciar.

Cazul Mailat a generat o polemică de amploare în Peninsulă privind siguranţa şi imigraţia. Incidentul a intervenit în contextul în care românii - deveniţi cea mai mare comunitate de străini din Italia - erau deja la originea unei serii de crime şi acte reprobabile care exaspereră opinia publică italiană, determinând autorităţile să-şi pună problema unor măsuri la nivel de UE. Două zile mai târziu, Consiliul italian de Miniştri, reunit în şedinţă extraordinară, a adoptat un pachet de măsuri de siguranţă, care prevedea, printre altele, posibilitatea de a îndepărta de pe teritoriul Italiei, în anumite condiţii, a cetăţenilor comunitari.

În plus, tema siguranţei a marcat campania electorală pentru alegerile legislative şi pe cea pentru primăria Romei, din primăvara anului 2008. Astfel, toţi candidaţii au ameninţat românii cu măsuri dure. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a dedicat primul său gest soţului Giovannei Reggiani.

După venirea la putere a dreptei, Parlamentul italian a aprobat un pachet controversat de măsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale. Acesta prevedea delictul de imigraţie ilegală, care puate fi sancţionată cu închisoarea de la şase luni la patru ani, suplimentarea cu o treime a pedepselor în cazul în care infracţiunile erau comise de un imigrant ilegal, expulzări mai facile şi pedepse cu închisoarea de la şase luni la trei ani pentru proprietarii care îşi închiriau locuinţele unor imigranţi ilegali. Cea mai criticată măsură de către politicienii români şi europarlamentari estea fost amprentarea romilor, în cadrul unui recensământ desfăşurat în taberele de nomazi.

În luna octombrie, la cererea Uniunii Europene, Italia a renunţat să mai expulzeze cetăţeni comunitari din motive imperative legate de ordinea publică. În plus, autorităţile din Peninsulă au suprimat pedeapsa cu închisoarea pentru delictul controversat de imigraţie clandestină şi expulzarea automată a cetăţenilor UE care nu au suficiente venituri sau domiciliu stabil.

După moartea Giovannei Reggiani, autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Roma şi-au intensificat cooperarea.  La începutul lunii noiembrie, premierul român Călin Popescu Tăriceanu a trimis un grup de experţi în Italia, pentru a ajuta autorităţile din Peninsulă, în cadrul "unui plan de acţiune energică pentru combaterea fenomenelor infracţionale care au ca autori cetăţeni români, plan ce va fi urmărit de cei doi prim-miniştri şi evaluat periodic sub aspectul eficacităţii", potrivit unui comunicat al Guvernului. În acest sens, mai mulţi poliţişti români au fost trimişi în Italia, iar cele două guverne au semnat mai multe acorduri.

În paralel, MAE a lansat o campanie de diplomaţie publică intitulată "Pizza di Romania", destinată îmbunătăţirii imaginii României în Italia. Campanie include o serie de "evenimente de piaţă" din Torino, Milano şi Roma, finanţate de Guvern cu 350.000 de euro şi de la Minsterul Tursimului cu 100.000 de euro.

Cazul Mailat stă şi la originea unei piese de teatru.Giorgio Battistelli, autorul piesei despre un oraş sărac, s-a inspirat din valul de panică vizând imigranţii care a urmat crimei de la staţia de tren Tor di Quinto, a cărei victimă a fost soţia unui ofiţer de marină numită Giovanna Reggiani. Piesa este "o parabolă despre oamenii izolaţi, fie că este vorba despre cei care trăiesc pe lângă linii de tren sau sub poduri în Italia sau despre italieni în ansamblu", a explicat Battistelli.