Seful interimar al politiei a anuntat, ieri, ca a suspendat contractele incheiate cu Ager Leasing. Eventualele daune ar urma sa fie platite tot din bani publici.

Daca nu platesc cele peste 113.000.000 de euro pentru masinile politiei, romanii ar putea achita, totusi, daune aproape la fel de consistente pentru suspendarea contractelor de achizitie. Singurul "castigator" in afacerea "Loganuri pentru politie" este Bogdan Savin, patronul societatii Ager Leasing, in buzunarele caruia vor intra bani in orice situatie.

Acestea sunt concluziile ultimelor declaratii facute, ieri, de seful interimar al politiei, comisarul-sef Gheorghi Plai.

Concret, Plai a anuntat ca Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) a hotarat sa declanseze procedurile de suspendare a derularii contractelor de achizitie pana la finalizarea anchetei incepute de procurorii anticoruptie in acest caz. "Nu am instiintat inca Ager Leasing, dar o vom face. () Sigur, ne pot da in judecata, iar, in acest caz, institutia, in speta IGPR, va plati daunele", a precizat comisarul-sef.

Contracte "beton"

Decizia noii conduceri a politiei a survenit explicatiilor chestorului Gheorghe Popa - demis, joi seara, la aproximativ o luna dupa ce a semnat contractele de achizitie. Concret, Popa a aratat ca suspendarea contractelor ar putea atrage, in cel mai fericit caz, obligarea Inspectoratului General al Politiei la plata unor daune de 100.000 de lei catre Ager Leasing, in baza Legii achizitiilor publice. La acestea s-ar adauga si daune interese de cateva milioane de euro, pe care reprezentantii societatii le-ar putea cere in instanta.

"Dupa parerea mea nu exista nicio solutie pentru amanarea contractelor. Am consultat nu doar comisiile abilitate din minister, ci si avocati din afara, insa mi s-a spus clar ca nu exista nicio posibilitate pentru suspendarea acestor contracte. Potrivit legii, riscam sanctiuni de cel putin un miliard de lei vechi, dar si daune interese mari catre ofertanti", a precizat Popa.

De altfel, a adaugat ca, in cele sapte luni - scurse de la discutia avuta cu ministrul David pe tema suspiciunilor legate de achizitii pana in momentul in care SRI, Directia Generala Anticoruptie si serviciul secret al Internelor au finalizat verificarile cerute de el - atat Ager Leasing, cat si Dacia Renault, furnizorul celor peste 1.280 de autospeciale Logan, l-au amenintat cu procese. "Inca de atunci, ne amenintau ca vor cere daune interese de peste cinci milioane de euro, pe motiv ca au castigat licitatia, iar eu tergiversez semnarea contractelor fara niciun temei legal", a precizat acesta.

Pozitia lui Popa este confirmata, la unison, si de specialistii consultati de EVZ. In opinia acestora, juridic, nu exista nicio cale pentru ca suspendarea contractelor cu Ager Leasing sa poata fi realizata. "Odata ce au fost semnate, aceste contracte nu mai pot fi suspendate sau anulate. () Politia poate doar rezilia unilateral contractele, insa numai in baza unor motive temeinice de nulitate. Adica, doar in cazul in care constata ca legea a fost incalcata in vreun fel. In acest caz, daca beneficiarul va contesta in instanta rezilierea, politia se poate apara spunand ca a anulat contractele din motive de nelegalitate. Doar astfel are sanse sa scape fara obligatia de a plati daune catre firma beneficiara a contractului chiar si in cazul in care pierde procesul", au explicat juristii.

Tariceanu il apara pe David

Pe de alta parte, ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu a sarit in sprijinul colegului sau de cabinet, Cristian David. El a afirmat ca a avut o discutie cu ministrul internelor si ca este informat in aceasta problema, care nu reprezinta "o descoperire a presedintelui Traian Basescu". "A procedat corect. () Chiar daca este nevoie ca presa sa aiba subiecte tari, chiar daca esti ministru si ai nevoie de capital electoral, trebuie sa procedezi legal", a conchis premierul.

Nivelul de informare al acestuia a lasat insa de dorit vizavi de stadiul contractului care a fost semnat si, prin urmare - sustin juristii - a intrat in derulare. "Din ce am inteles de la ministru, si am sa verific inca o data, este vorba de o licitatie la care s-a anuntat castigatorul fara ca acest contract sa fi intrat in derulare", a spus Tariceanu.






Cusca pentru caini de 5.200 de euro

Desi specialistii politiei - cei care au intocmit listele cu echipamentele cu care ar trebui dotate autospecialele - sustin ca acestea sunt "adaptate" cerintelor Uniunii Europene, pretul unora dintre ele intrece orice asteptari. "Intelegem de ce un laborator criminalistic poate costa peste 55.000 de euro, dar e greu de inteles de ce cainii politisti au nevoie de custi al caror pret se ridica la peste 5.000 de euro. Sau de ce politistii de la Rutiera trebuie sa inlocuiasca ruleta cu telemetrul cu laser - al carui pret sare de 100 de euro", sustin surse din Ministerul Internelor.

Acestea sunt doar cateva dintre motivele pentru care autospecialele de acum ale politiei au ajuns sa coste chiar si de sase-sapte ori mai mult decat cele achizitionate in 2003.

Astfel, autospeciala de patrulare pentru Rutiera, Dacia Logan, costa aproape 67.000 de euro, din care 11.000 este pretul Daciei, iar 46.200 cel al echipamentelor. Cele mai costisitoare dintre acestea sunt etilometrul - 3.500 de euro (dublu fata de etilometrul Drager folosit de politiile din UE), TSS Audiovision (radar mobil cu sistem video integrat) - 31.810 euro, rampa de avertizare (sirena, girofar) - 2.880 de euro (aproape jumatate din pretul celui mai ieftin Logan).

Autospecialele pentru Politia Rurala costa si ele 49.500 de euro bucata. Motivul: Gheorghe Popa a ordonat ca si Politia Rurala sa poata trage pe dreapta soferii. Asa ca Loganul pentru Rurala are si el radar, dar de 17.200 de euro, acelasi tip de etilometru si girofar, la care se adauga insa radiotelefoane portabile Motorola GP 340 - 500 de euro (fata de 150 de lei, pe piata), precum si trusa medicala, stingatorul, triunghiul reflectorizant, conuri reflectorizante - toate, la peste 1.000 de euro.

FENECHIU, "TATAL LOR"

Plai si David au un singur sustinator

Ca si ministrul internelor, actualul interimar la sefia politiei, comisarul-sef Gheorghi Plai, a ajuns sa ocupe un fotoliu important in "departamentul national �Siguranta si Incredere�" si datorita legaturilor de afaceri pe care familia sa le are cu deputatul iesean Relu Fenechiu. Demis in 2006 de la conducerea Inspectoratului de Politie al Judetului Iasi pentru modul in care a condus ancheta in cazul mortii Larisei Chelaru (fetita gasita moarta intr-un tomberon, la doua luni dupa disparitie), Plai a fost "repus in drepturi", un an mai tarziu, de amicul sau Dan Fatuloiu - pe atunci sef al politiei. Concret, Fatuloiu l-a inscaunat pe Plai la conducerea politiei botosanene, de unde a fost propulsat la sefia IGP de Cristian David, in ciuda faptului ca nu era agreat de niciunul dintre colegii sai, nici macar de proaspatul sau sef, Gheorghe Popa. Numele lui Gheorghi Plai si al nepoatei sale, Iuliana Diaconu, procuror in cadrul DIICOT - Iasi au aparut si in interceptarile telefonice facute in dosarul "Tascochim", referitor la o evaziune fiscala de 4,5 milioane de euro, in care au fost trimisi in judecata mai multi lideri ai lumii interlope din Iasi si Vaslui. Potrivit unor surse judiciare, omul-cheie al "afacerii" - un basarabean arestat dupa ce ar fi planuit un atentat cu bomba - era informatorul lui Plai. Pe de alta parte, sotia comisarului-sef, Lenuta Plai, a fost contabil la societatea Fene Grup, a lui Relu Fenechiu. De altfel, surse din politia ieseana sustin ca Fenechiu l-ar fi inscaunat pe Plai in fruntea IPJ.

» vezi articolul original

sursa: