Euronavetistii au mutat "luna cadourilor" in august
Data 11/08/2008 18:16  Autor Admin  Accesari 595  Limba Global
http://img3.rol.ro/images/2008/08/11_71503a990843f2271b47eaced57cebb2.jpgRomanii care au revenit in tara, in concediu, s-au apucat de cumparaturi, de nunti, de construit, de plombat masele. Punctele de trecere a frontierei au fost luate cu asalt si in weekendul care a trecut. In comparatie cu un sfarsit de saptamana din extrasezon, traficul de persoane, atat romani, dar si straini, la intrarea in tara s-a mentinut la cote ridicate.

Incepand din noaptea de vineri spre sambata pana duminica, aproape 193.000 de persoane au intrat in Romania, mai ales pe la granitele cu Ungaria si Bulgaria.

Potrivit Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, motivatia principala a acestei cresteri este numarul mare de straini care vin in Romania in aceasta perioada in vacanta, dar mai ales al romanilor stabiliti in strainatate, care se intorc acasa pentru a-si petrece concediile de odihna. Dupa luni bune de tras pe piata muncii din Italia sau Spania, romanii se intorc acasa si fac nunti, chefuri, case, isi repara dantura sau isi etaleaza masinile "ultimul racneta��.

Vad bun pentru vanzatorii ambulanti


Cresterea traficului la frontiera e de bun augur pentru comerciantii ambulanti de produse de artizanat, care-i asalteaza pe euronavesti inca de la intrarea in tara. Romanii se intorc acasa cu bani buni, iar targovetii profita din plin de asta. DN 7, dinspre Punctul de trecere a frontierei Nadlac, e prima oprire, iar comerciantii si-au mutat aici bogata oferta. In plus, pe soseaua de centura a Aradului, unde sunt doua bariere care se ridica abia dupa minute bune de asteptare, cozile de masini se intind pe mai multi kilometri in fiecare zi. Si unde e coada de masini, acolo sunt si vanzatorii ambulanti.

Ca sa-si mai ocupe timpul pe care-l petrec la coada, soferii sunt ofertati sa cumpere de toate, de la asa-zise obiecte de artizanat pana la cutii de table, jocuri de sah sau prosoape de plaja. Un butoias din lemn pentru vin sau tuica ori o vaza costa 15 lei. Pentru ca au auzit ca aici e vad bun, comerciantii ambulanti au venit chiar si din Moldova. (Alex Negru)

Programare la dentist

Odata ajunsi in Alba, bastinasii euronavetisi incep sa se inghesuie in cabinetele dentare. Numarul celor care vin sa se casatoreasca sau sa-si cumpere o casa, de preferat gata-facuta, este de ordinul zecilor, in timp ce programarile la dentist sunt de ordinul sutelor. Neoficial, dentistii din Alba recunosc ca, in perioada verii, clientela lor este formata 90% din straini si doar 10% din romani. Iar dintre strainii care le trec pragul, majoritatea sunt romani plecati temporar sau definitiv in strainatate.

De altfel, tot ei sunt si cei care le vorbesc strainilor "get-begeta�� despre dentistii din Romania, care lucreaza ca in Vest, dar la preturi care pentru ei sunt modice. De exemplu, la cele mai pretentioase cabinete din Alba, o extractie costa intre 15 si 65 de euro, in timp ce in Spania preturile sunt cuprinse intre 130 si 500 de euro. La lucrarile mai complexe diferentele sunt si mai mari, in cele mai multe cazuri, pretul unei astfel de lucrari fiind in Alba de zece ori mai mic decat in Vest, iar dotarile cabinetelor sunt similare. (Mihaela Moraru)

Gospodarii investesc in case


De la inceputul lunii august, ulitele comunelor din judet si strazile din Curtea de Arges s-au umplut de masini inmatriculate mai ales in Italia si in Spania. "Am venit cu 20.000 de euro si vreau sa iau un teren, ceva, iar la anul, sa incep o casaa��, spune Daniela Iliescu, care lucreaza la Valencia de patru ani, iar pe 3 august s-a intors sa-si vada parintii.

"Sute de persoane din Albesti sunt plecate la munca in strainatate. Cand se face vara, la noi e ca la targul de masini. Vin albestenii cu tot felul de masini, stau o luna sau mai putin si mai cumpara o bucata de pamant, mai fac un etaj la o casa, sunt oameni gospodari, ce maia��, e de parere Vasile Sava, primarul din Albestii de Arges. Peste 20.000 de argeseni din nordul judetului sunt plecati la munca in strainatate, conform statisticilor neoficiale ale primariilor din zona. (Laura Ilie)



MARAMURES

"Vin, trag o zugraveala, apoi pleacaa��

Zeci de mii de maramureseni sunt plecati la munca in lumea larga. Au plecat din cauza lipsei locurilor de munca si s-au stabilit pentru ca au castigat in Occident cat nu puteau realiza intr-o viata in Romania. Cei mai multi maramureseni au plecat din zona de Nord, iar apogeul migratiilor se inregistreaza la Borsa. Disparitia subita a mineritului, in 1995, a facut ca aproximativ 15.000 de localnici sa plece unde au vazut cu ochii.

"Sunt duse peste 12.000 de persoane, e o cifra neoficiala. Eu cred ca venirea lor are un impact pozitiv. Aduc in Borsa parte din venituri si le reinvestesc. Din punct de vedere uman, se intorc la familiile lor, unii si-au lasat acasa copii mici. Din pacate, exista probleme de educatie si comportament ale copiilor crescuti aici fara parinti. Am avea nevoie de psihologi in scoli, majoritatea sunt aici la bunici, fara ambii parintia��, spune viceprimarul Gavrila Bota.

Atentie, vin "italieniia��!

Pe Valea Izei ori a Viseului, nu mai incapi in trafic de cei intorsi acasa in concediu, cu masinile lor cu numar de Italia sau Spania. Odata ce treci de Moisei, media e de trei masini cu numar strain la una de Maramures. Politistii sunt deocamdata linistiti. "Inca n-am avut probleme mari, pana acum. Mai ales din 2000 incoace, s-au linistit tinerii, vizibil. Eu zic ca a ajutat si cerinta cazierului curat la angajare, acolo, dar si-au schimbat clar si mentalitateaa��, spune Mihali Grigore, sef al Postului de Politie Moisei.

"Traficul se desfasoara deocamdata bine. Dar am primit intariri, doi politisti de circulatie din Baia Mare, pe langa ai nostri 5. Semaforizarea nu functioneaza de doi ani. Ne asteptam la un aflux de vreo 2.000 de masinia��, spune seful Politiei Rutiere din Borsa, Albu Calin. "In luna august, datorita numarului mare de reveniti, tot personalul primariei va lucra, inclusiv sambata, de la ora 8.00 la 13.00. Noua administratie regreta ca n-a reusit sa finalizeze o seama de obiective promise pana la venirea lor, ma refer la refacerea drumurilor, dar datorita inundatiilor am fost blocatia��, se explica viceprimarul Borsei, Gavrila Bota.

"Vrei sa te mariti, vii chelnerita la Borsaa��

In Borsa nu e vreme de concedii pentru functionarii primariei. "Am dat 187 de autorizatii de constructie pana acum, fata de 50-60 la Viseua��, spune Paul Timis, sef al Biroului de Urbanism din Borsa. Si Silvia Georgeta Grec, ofiter de Stare Civila a Primariei Borsa, se lupta cu invazia de nunti. Spune ca a avut 90 de casatorii pana in luna iunie, dar ca in luna august va avea cam 100, adica atat cat a oficiat, pana acum, in jumatate de an. "Mai mult, daca e sa vorbim de nasteri, in 2006, de exemplu, am avut 418, din care jumatate in Italiaa��, explica Grec.

Si legenda spune ca tinerii plecati vin acasa doar cu gandul sa se insoare: toate localurile sunt inchiriate pentru nunti, in fiecare zi, la orice ora. Barurile sunt neincapatoare, iar chelneritele fac fata cu greu cererilor in casatorie. "Vrei sa te mariti, vii chelnerita la Borsa in august si se rezolvaa��, e o vorba devenita deja clasica. Un batran sfatos spune si el ironic: "Pai, vin acasa numaa�� sa-si faca dintii si sa se-nsoarea��.

Mai multa valuta decat finantarile UE

"Nu mai e chiar asa de bine acolo, e plin de-ai nostri, in plus, vin valuri, valuri de marocani din nordul Africii, de moldoveni si ucraineni care lucreaza pentru bani putinia��, spune un tanar intors de curand. "Chiar si cei care au construit case vin mai mult sa-si vada prietenii, sa traga un chef, sa-si vada parintii. Vin, trag o zugraveala proaspata in casa nelocuita, apoi pleacaa��, spune un localnic.

In august, toate magazinele isi dubleaza vanzarile. Fata de anii trecuti, diferenta e ca magazinele nu mai pot forta preturile, din cauza sau datorita aparitiei unui supermarket. "Aduc de doua ori mai multa marfa, asta e sigur, ca vin pe zona de mult. Dar valoric, mai mult de dublu, e triplu, pentru ca ei cumpara cele mai scumpe produse, cele mai finea��, spune un agent de vanza ri al unei firme mari de carmangerie.

Cat despre fluxul de valuta ce intra in Borsa in luna august, o banca anuntase inca de anul trecut o cifra fabuloasa, de 2,5 milioane de euro. Autoritatile vorbeau de 4 milioane de euro, respectiv mai mult decat finantarile europene atrase de localitate. "Nu ma pronunt, oricum, peste un milion de euro vor intra in Borsaa��, spune viceprimarul Gavrila Bota. Potrivit acestuia, venirea localnicilor influenteaza si preturile terenurilor din oras. In zona centrala, ar costa circa 8-9 mii de euro, in zona turistica Borsa-Complex - 5-6 mii de euro, iar in cele mai periferice, 3-4 mii de euro.

Cu masina la sfintit

Borsa ramane totusi un straniu amestec intre nou si vechi: intre casele noi, nelocuite, cu peste 10 camere, si cele vechi, din lemn, in care stau batranii ramasi acasa, intre masinile luxoase si camioanele rablagite care cara in continuare lemn din munti, intre grandomania celor reveniti si credinta lor extrema. Protopopul Viseului, Vasile Andreica, spune ca oamenii ajuta cu bani orice noua constructie religioasa, asa ca Borsa a ajuns sa aiba 24 de lacase de cult, din care 4 manastiri.

"Inainte sa porneasca tinerii din Italia spre casa, vin rudele lor de aici, parintii, si dau slujbe ca sa se-ntoarca cu bine acasa. Ei cand vin isi sfintesc masinile, obligatoriu, aproape toti Stiti, eu am frati de mama dusi in Italia si le tot spun: "Nu uitati de Dumnezeu! Daca n-aveti acolo biserica ortodoxa, intrati in una catolica. Nu musai la slujba, intra si te roaga!"a��, adauga Teofil Pop, staretul Manastirii Moisei. (Alexandru Ruja)

MOLDOVA

Cea mai saraca regiune a tarii este invadata de masini de lux si de "fite

a��Desi judetul Neamt este statistic unul dintre cele mai sarace din tara, alta este realitatea din strada din ultimele zile. Marturie a bunastarii stau limuzinele inmatriculate in strainatate. Sunt ale "stranierilora��, dupa cum le spun localnicii celor care, satui de saracie, au plecat din tara si si-au gasit de munca prin Italia, Spania, Germania, Portugalia sau Israel. Sunt imbracati cu haine de firma, poarta lantisoare de aur groase de-un deget, bratarile sau inelele le sunt accesorii nelipsite, vorbesc tare, cu un accent cautat, ba mai mult, chiar in limba statului unde isi petrec anul lucrand ca "negri pe plantatiea��, pe un salariu de circa 1.000 de euro.

Peste 100.000 de persoane din Neamt au ales calea strainatatii. Vin in august in concedii, pentru a-si vedea parintii, copiii, rudele sau pentru a-si rezolva urgentele birocratice. Cozile se formeaza zilnic, cu precadere la pasapoarte, inmatriculari auto, RAR, notariate, cabinete stomatologice sau de analize, arhivele judecatoriilor si tribunalului, ori la banci.

Garaje cu deschidere automata


Din Sabaoani au plecat "afaraa�� peste 5.000 de suflete, din cele circa 12.000 din scripte. Vile peste vile, unele terminate, altele doar cu peretii ridicati sau in stadiu final de executie, cu nenumarate camere, cu unu sau doua etaje, cu alei pavate, cu gazon, in fata unora troneaza piscine si garaje cu deschidere automata. Cei veniti acasa in concediu solicita tot felul de documente, perfectand mai ales tranzactii imobiliare sau cu terenuri. "Activitatea in primarie este intensa, cred ca o sa suplimenta m programul, pana la ora 20.00, pentru ca nu mai facem fata. Asta si pentru ca ar trebui sa avem 32 de angajati, dar sunt numai 18a��, reclama primarul din Sabaoani, Valeria Dascalu.

Analize "rusinoasea��

Nemtenii nu scapa ocazia si iau cu asalt cabinetele stomatologice sau laboratoarele clinice private pentru refacerea danturii si diverse analize. Daca barbatii solicita analize de glicemie, colesterol, hepatice, femeile intoarse din Occident apeleaza la laboratoare pentru testari de boli venerice. "Am constatat ca femeile solicita, oarecum rusinate, teste de depistare a bolilor cu transmitere sexualaa��, destainuie patronul unei clinici din Piatra-Neamt, sub protectia anonimatului. (Dan Sofronia)

Una din patru masini este cu numere straine

In municipiul Suceava, una din patru-cinci masini are numar de inmatriculare strain, iar traficul rutier a devenit un adevarat cos- mar. La Marginea, una dintre comunele pline de "italienia��, casele vechi taranesti au devenit o raritate, locul lor fiind luat de vile de lux, in fata carora sunt parcate masini cu multi cai putere.

In august, Marginea se transforma intr-un santier imens si, practic, nu mai exista bucata de pamant sau gospodarie in Marginea unde sa nu se construiasca ceva acum. Aproape 3.000 din totalul de 10.000 de locuitori ai localitatii sunt plecati la munca in afara, mai ales in Italia, la Torino. "Aproape fiecare persoana plecata in straina tate isi ridica o casa. Toata lumea investeste banii in constructii, chiar daca nu locuiesc aici, si casele stau mare parte din an goalea��, spune primarul din Marginea, Dumitru Lungu. (Sergiu Rusu)

ATV-uri pentru fratii mai mici


Mai mult de jumatate din cei 25.000 de euronavetisti sunt veniti acasa, la Vaslui. "Italieniia��, "spanioliia�� sau "portugheziia�� autohtoni navalesc in magazine si cheltuiesc mii de euro pentru ca familiile care i-au asteptat un an sa primeasca tot ce-si doresc.

"Eu lucrez de patru ani in Spania, in constructii. Am patroni buni si iau bani dupa munca. Am venit acasa si vreau sa-i iau fratelui meu de 12 ani un ATV, la 800 de lei, si mamei mele o masina de spalat automata si un frigider. Mi-am inceput casa cu etaj, dar nu o termin anul acesta, ci la celalalt. Daca viata e saraca la noi, macar cand aducem bani de afara sa ne cumparam ce ne trebuiea��, e de parere Lucian Mandru, 27 de ani, din Husi. (Alina Darie)

STATISTICI

Moldova-i "frunceaa��

Regiunile cu cele mai mari rate ale migratiei sunt Moldova (18,3%), Banat (16,8%) si Dobrogea (15,6%). Potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si CURS, numarul plecarilor s-ar putea dubla in zona Banatului si va creste substantial si in Oltenia. Circa doua milioane de romani se afla in strainatate in prezent, iar peste cinci ani, deficitul de forta de munca ar putea ajunge la 400.000 de oameni, a avertizat Comisia Nationala de Prognoza. (Vlad Odobescu)

CE SPUN SOCIOLOGII

Concediul impaca si rudele, si dintii

Cu toate ca-si rup din zilele libere, romanii intorsi acasa, in concediu, prefera sa se trateze aici - sa mearga la stomatolog, la salonul de infrumusetare - pentru ca este mai convenabil, concluzioneaza sociologii.

"Cand sunt plecati, euronavetistii nu-si fac asigurare medicala pentru ca se bazeaza pe ideea ca nu vor muri in cinci-sase luni, cat stau la munca, si, oricum, pentru urgente, serviciile medicale sunt gratuitea��, explica sociologul Augustin Cambosie. "Oricum, cand vin in tara apeleaza la lucrari de stomatologie si mai putin la chirurgie esteticaa��, observa colegul sau de breasla, Marius Pieleanu, care crede ca "preturile si calitatea acestor servicii au ramas deocamdata relativ bune, comparativ cu alte state din UEa��.

Cei doi sociologi considera insa ca fenomenul de imbinare a placutului cu utilul - vizite la rude si ingrijirea danturii - nu este caracteristic numai romanilor. Bulgarii, ungurii si celelalte popoare din fostul spatiu comunist profita acum de globalizare si prefera sa beneficieze de servicii medicale in timpul concediului, la preturi mai mici. (Mariana Marin)

PREVIZIUNI

"Stranieriia�� vor sa se intoarca definitiv la vatra

Aproximativ 40 la suta dintre cei 65.000 de bacauani plecati in Torino vor sa se intoarca definitiv acasa. Motivul, spun ei, este ca in Italia au crescut mult preturile, iar salariile sunt mici.

In plus, statul italian nu ii ajuta cu nimic, iar sistemul de protectie este zero. "Intr-adevar, exista o tendinta a romanilor plecati in Italia de a se intoarce la vatra.

In aproximativ doi ani, cam jumatate dintre cei plecati se vor intoarce definitiv. Vara asta multi au venit in Bacau ca sa se informeze asupra locurilor de munca pe care le pot obtine aici. Altii cauta terenuri pentru a-si construi case. Cei mai multi insa tatoneaza terenul pentru a-si deschide afaceri in constructiia��, confirma Gabriel Miron, vicepresedintele Asociatiei Fratia din Torino.

In aceasta zona din Peninsula locuiesc 65.000 de bacauani, dintre care 12.000 sunt originari din municipiul resedinta de judet. Majoritatea celor care vor sa revina in Bacau afirma ca au reusit, in ultimii ani de munca grea in Italia, sa-si cumpere teren in cartierele limitrofe ale Baca ului, iar acum, cu ultimii bani, incearca sa-si ridice case.

"Eu stau in Italia de un an. Am ingrijit o batrana. Cu banii castigati am reusit doar sa-mi achit datoriile pe care le facusem la banci. Altii au nimerit-o mai bine decat mine. Si-au luat chiar apartamente. Oricum, cine spune ca in Italia e bine se insala. E greua��, afirma Brandusa Doroftea, o bacauanca de 43 de ani, stabilita temporar in Italia. (Olimpia Filip)

» vezi articolul original


sursa:

Nu este nici un comentariu.