Criza imobiliara din Spania si reducerea locurilor de munca, în special în constructii, i-au prins pe conationali într-o capcana. Românii care cu 2-3 ani în urma aveau o slujba bine platita au contractat credite pentru a-si cumpara o casa în Spania. Acum au intrat în somaj, pretul caselor a cazut, iar ei au ramas agatati de rate. Unii au ales sa fuga pur si simplu, lasând bancile sa-i caute cu disperare. „Am primit telefoane de la banci, sa-i ajutam sa caute câtiva români care aveau credite si au disparut. 

Functionarii bancilor presupuneau ca s-ar fi întors în România si ne rugau sa le cautam familiile. Le-am recomandat sa ia legatura cu ambasada, pentru ca noi nici nu vrem, nici nu putem sa facem pe detectivii”, povesteste Gheorghe Gainar, presedintele Asociatiei Culturale de Integrare si Ajutor a Românilor din Alcala de Henares. Altii si-au asumat faptul ca nu pot sa plateasca si sunt dispusi sa piarda ratele deja achitate, numai sa poata plasa cuiva ipoteca.


„Exista cazuri în care românii s-au dus la banca la care aveau creditul, au lasat cheile apartamentului pe masa si-au plecat. Stiu asta de la functionarii în fata carora au fost trântite cheile. Este o situatie nemaiîntâlnita în Spania si toata lumea asteapta ca guvernul sa faca ceva”, spune Angela Placsintar, presedinta Asociatiei Imigrantilor din Tarile Estice. Vazând ca nu este chip sa îsi vânda casele la pretul la care le-au cumparat, multi români sunt dispusi sa renunte la ratele pe care le-au achitat deja, numai sa gaseasca pe careva sa le preia ipoteca. 

“Pe cei care au venit la mine i-am sfatuit sa nu se mai cramponeze de banii pe care i-au dat deja. Sa gândeasca asa: Daca ati fi stat cu chirie ati fi platit vreo 500 de euro pe luna. Atât ati platit si la banca pentru creditul luat, deci ziceti si voi c-ati stat cu chirie si gata . Multi gândeau deja astfel când au ajuns la mine si se plângeau ca nici asa nu gasesc cumparator”, spune Placsintar.

O solutie disperata: casa scoasa la loterie

Un caz inedit, intens mediatizat de televiziunile spaniole, le-a marit si mai mult disperarea: o casa contra 5 euro. Un spaniol ajuns somer a încercat sa-si vânda apartamentul, pentru ca nu mai avea cum sa plateasca ratele, dar, cum n-a gasit cumparator, s-a gândit sa o „scoata” la loterie. A tiparit 64.000 de bilete, a câte 5 euro fiecare, si le-a scos pe piata facându-si urmatorul calcul: el câstiga din vânzarea biletelor exact banii pe care îi datoreaza bancii, iar cumparatorii biletelor – daca nu câstiga n-au pierdut mare lucru, daca câstiga s-au ales cu o proprietate chilipir. Ideea n-a încântat deloc autoritatile spaniole, care au oprit loteria.

Ar munci în România si pe 300-400 de euro

„Guvernul român nu reuseste sa atraga oamenii care stau aici, pentru ca nu le ofera nimic concret. La bursa de la Castellon, de pilda, n-a fost nici o oferta clara: un contract sau macar un precontract de munca în care sa se specifice clar salariul si conditiile oferite. Angajatorii au spus ca si-ar dori oameni calificati si ca nu-i pot angaja asa, pe vorbe, fara sa demonstreze ce stiu si ce pot. Le-am oferit noi un spatiu unde ar putea face probe de lucru, dar pâna acum nu ne-a contactat nimeni”, explica Placsintar.

La organizatia pe care o conduce vin români care se bucura de ajutorul de 30-40 de euro oferit celor care se întorc acasa. Guvernul român n-a contribuit însa nici macar cu un cent la aceste fonduri. „Sunt oameni care ar accepta sa se întoarca si pe un salariu de 300-400 de euro, dar trebuie ajutati. Noi, de pilda, am trimis pe vremea când România nu era membra a UE zeci de oameni acasa, ajutându-i doar cu banii pentru autocar. Am sperat ca vreo autoritate, ori spaniola, ori româna, va aprecia si apoi va sustine proiectul. Am ramas cu 20.000 de euro credit luat în nume personal”, ofteaza Placsintar.

Integrarea în UE a taiat banii de întoarcere 

Dupa ce românii si-au pierdut orice speranta de la guvernul nostru, au primit si o lovitura din partea guvernului spaniol. Presa a mediatizat o propunere legislativa care ar fi dat imigrantilor posibilitatea de a-si achita o parte din datorii si a se întoarce în tara: plata indemnizatiei de somaj (în medie, circa 1.000 de euro/luna) primita cumulat pe trei ani, împartita în doua transe – 40% la plecarea din Spania si 60% la restabilirea în tara de origine.

Binînteles, conditia pentru a primi acesti bani era timp de cel putin trei ani imigrantul beneficiar sa nu se mai întoarca din tara. Dar, de la propunerea legislativa la forma finala a legii, românii au fost scosi din calcul pe motiv ca sunt cetateni comunitari.