România trebuie să respecte standardele minime UE pentru recunoaşterea reciprocă a sentinţelor în statele membre, iar cazul Năstase este un test de turnesol pentru credibilitatea luptei anticorupţie, au spus vineri în Bundestag ministrul justiţiei Brigitte Zypries şi deputatul Gunther Krichbaum.

"Vreau să spun foarte deschis că nu mi se pare deloc de înţeles decizia comisiei juridice din Camera Deputaţilor de a recomanda neînceperea urmăririi penale în cazul Năstase. Noi privim cazul Năstase ca pe un test de turnesol pentru combaterea credibilă a corupţiei la nivel înalt. Nu cred că este vreun reprezentant mai cunoscut al acestui domeniu trist, de aceea ne-am dori o urmărire penală independentă, fără ingerinţe politice, în care să se decidă pe criterii strict juridice şi conforme statului de drept vinovăţia sau nevinovăţia lui", a spus Gunther Krichbaum, preşedintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Krichbaum a făcut o prezentare a celor patru obiective de referinţă din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare impus României asupra cărora Comisia Europeană se va pronunţa în următorul raport său raport, la 23 iulie.

Conferinţa "Evoluţiile economice şi juridice din România după aderarea la UE" s-a desfăşurat vineri în Parlamentul Germaniei sub înaltul patronaj al ministrului justiţiei Brigitte Zypries, care a subliniat că noul stat membru trebuie să respecte "standarde minime" pentru ca mecanismul recunoaşterii reciproce a sentinţelor în spaţiul european să funcţioneze corect. "Altminteri apar dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă. De aceea, este un ţel pentru mine să pledez pentru respectarea acestor standarde minime în cadrul UE, mai ales în ce priveşte dreptul penal, şi m-aş bucura să putem face acest lucru împreună şi pe viitor", a spus Zypries, făcând aluzie la posibilitatea activării clauzei de salvgardare de către Comisia Europeană, prin care sentinţele româneşti n-ar mai fi recunoscute în spaţiul european.

Zypries a subliniat că Germania va continua să susţină România în consolidarea sistemului judiciar, o condiţie esenţială şi pentru numeroşii investitori germani care se află deja în România sau plănuiesc să o facă. "Siguranţa juridică nu implică doar norme clare, ci şi punerea lor în aplicare prin sentinţe judecătoreşti unitare. Importantă este, desigur, şi independenţa tribunalelor, precum şi lupta împotriva corupţiei, care are şi implicaţii economice", a subliniat Zypries.

Stefanie Ricarda Roos, coordonatoarea proiectului Statul de drept în Europa de Est a conchis, bazându-se pe experienţa sa în România, că "lipsa voinţei politice este una dintre cauzele principale pentru care corupţia la nivel înalt nu este combătută mai eficient".

În opinia vicepreşedintei Bundestagului, Susanne Kastner, "vremea sărbătorii a trecut", fiind necesară o evaluare lucidă şi corectă a ceea ce s-a făcut şi ce nu, în special în domeniul adecvării sistemului juridic la UE, în combaterea corupţiei sau în ceea ce priveşte retrocedările către minoritatea germană din România.

Ministrul român al justiţiei, Cătălin Predoiu, prezent la conferinţă, le-a dat asigurări parlamentarilor şi investitorilor germani că guvernul este complet angajat în accelerarea reformei justiţiei, astfel ca mecanismul de cooperare şi verificare al UE să poată fi ridicat. Referitor la restanţele pe care le mai are România, Predoiu a spus că acestea nu sunt doar în combaterea corupţiei, ci şi în unificarea jurisprudenţei, un domeniu de interes mai ales pentru investitori.

"Nu este acceptabil ca în speţe similare să obţii un anumit tip de hotărâre la Bucureşti şi un alt tip de hotărâre la Sibiu. Nu este acceptabil ca în cadrul aceleiaşi instanţe să ai sentinţe cu caracter contradictioriu în speţe cu un caracter similar", a spus Predoiu, precizând că noul Cod de Procedură civilă, care va uniformiza mai multe detalii tehnice, se află în dezbatere publică.

Predoiu a spus că în ultimele luni a făcut mai multe vizite în diferite state membre - precum aceasta din Germania - pentru a explica "care este realitatea reformelor" din România, deoarece a observat că de multe ori percepţia este foarte diferită faţă de ceea ce se întâmplă de fapt în ţară.

"Nu vreau să spun că lucrurile sunt rezolvate, dar nu am nici o rezervă să declar că în ultimele luni s-au făcut progrese. Nu s-au făcut pentru că s-a schimbat ministrul, ci pentru că anumite procese care vin din spate au ajuns la maturitate şi sunt implementate", a conchis ministrul, care şi-a preluat funcţia de circa trei luni. Ministrul a subliniat în faţa gazdelor sale germane că România trebuie să iasă din "mentalitatea de ţară candidată".


sursa:newsin.ro