Martisorul, o afacere snur
Data 01/03/2008 16:40  Autor polistu  Accesari 264  Limba Global
 

Comerciantii de ocazie profita din plin de obiceiurile romanesti ale lunii martie. Castigul dintr-o saptamana le ajunge pentru tot anul.



In fiecare an, tot mai multe tarabe in rosu si alb acapareaza trotuarele de pe principalele strazi ale oraselor din tara, dar si centrul Capitalei. Afacerea infloreste in fiecare martie, aducand comerciantilor de ocazie profituri chiar si de peste 5.000 de lei.

"Mi-am luat concediu pana pe 10 martie. La fel am facut si anul trecut. Vindem martisoare si ne luam ceva in casa. Acua�� un an ne-am luat frigider din ce am castigat", a spus Irina Hustiu din Bacau.

Tarabele pline cu martisoare au blocat practic strazile Capitalei. Ieri de dimineata, in Piata Unirii abia te mai puteai strecura printre tarabele cu cosari, trifoi, dar si plusuri de toate marimile.

Musteriii aflati la cumparaturi pe ultima suta de metri isi faceau loc cu greu printre santurile pe langa care se inghesuiau masutele pline cu martisoare si cadouri. "Ia si niste ghiocei sa-ti poarte noroc in primavara asta", imbie floraresele.


Castig de 5.000 de lei in 10 zile


Centrul orasului Piatra Neamt este impanzit de o saptamana de zeci de tarabe cu mii de martisoare de toate formele si culorile. Este o afacere, si inca una de succes.

"In fiecare an, la inceputul lui martie, veniturile mi se ridica chiar si cu 5.000 de lei", a marturisit Marcel Amarinei, unul dintre cei pentru care martisorul este asociat cu prosperitatea. La fel de profitabila la inceput de primavara este si vanzarea florilor, sumele castigate pe 1 si 8 martie ajungand la cateva zeci de mii de lei.


Un comerciant de martisoare din Petrosani ramane la sfarsitul zilei cu un profit de cel putin 1.000 de lei. Ileana Stramb confectioneaza martisoare timp de jumatate de an pentru a-si recupera investitia la inceput de martie. "Facem martisoare din 1990. Banii castigati in trei zile sunt multi, desi nu reusim sa vindem toate martisoarele", a spus femeia.


Aglomeratia de la tarabe a inchis o strada


In centrul orasului Targu Jiu, peste 70 de afaceristi de ocazie si-au instalat corturile. Multi dintre ei se plang insa de chiria pe care trebuie sa o plateasca municipalitatii. "Platim aproximativ 55 de lei pe zi chirie pentru noua metri patrati. Vanzarile, din pacate, nu mai merg asa cum am vrea noi, dar castigam peste 100 de lei pe zi", a spus Elena Pan­duru.


Autoritatile locale din Ba­cau au interzis accesul ma­sinilor pe strada Revolutiei din cauza afluxului mare de cumparatori veniti sa "testeze" marfa etalata pe numeroasele tarabe cu martisoare si flori. "Am investit 1.500 de lei si ma astept sa scot cel putin dublu", a marturisit unul dintre comercianti. Şi la Suceava comertul de sezon nu duce lipsa de musterii. Afaceristii din spatele tarabelor spun ca obtin profituri semnificative in aceasta perioada, chiar daca trebuie sa faca fata unei concurente mai mari decat anul trecut: "Cei mai multi clienti i-am avut in ultimele doua zile, insa grosul abia vine".


2.000 de autorizatii in Capitala


Cele mai multe autorizatii pentru comercializarea mar­tisoarelor, 600, au fost eliberate in sectorul 1, in timp ce mai putin atractiv pentru afaceristii de martie a fost sectorul 5, unde s-au eliberat doar 120 de autorizatii. "Sunt mult mai putine solicitari decat in anii trecuti, lumea s-a orientat spre zone mai centrale", a precizat seful serviciului privatizare de la sectorul 5, Mihaela Ţara.

Cu toate acestea, comerciantii care profita de sarbatori pentru a-si rotunji veniturile prefera in special aceasta perioada. "Anul acesta am avut aproximativ 350 de solicitari, de altfel, de Martisor sunt eliberate cele mai multe autorizatii. De Paste sau alte sarbatori, avem mult mai putine cereri", au precizat reprezentantii Pri­mariei Sectorului 2. In total, anul acesta, 2.000 de mici afaceristi au solicitat aprobare de la primariile de sector pentru a-si vinde martisoarele. (Sectia Corespondenti)

Cadouri-unicat la Muzeul Ţaranului

Viorel Marian este din Falticeni, Suceava, si a venit la Muzeul Ţaranului Roman pentru a-si vinde martisoarele facute manual. Pe cele mai multe dintre produsele sale sunt inscriptionate simboluri traditionale romanesti. "Muncesc patru ore ca sa dovedesc un martisor", ne-a marturisit mesterul.

Elena Crisan este profesoara la arte si participa pentru prima oara la targ, cu martisoare din argint lucrate manual. "Dupa prima zi la acest targ, pot spune ca lumea nu prea are persoane la care sa tina atat de mult incat sa le cumpere cadouri foarte scumpe. Prefera mai multe si mai ieftine", a spus Elena Crisan. (Ioana Nae)



» vezi articolul original


sursa:

Nu este nici un comentariu.