Dupa o perioada in care factorii politici responsabili au negat posibilitatea unor efecte majore ale crizei mondiale in Romania, am asistat la o nesemnificativa si relativa constientizare a situatiei de fapt, care a avut ca rezultat incropirea unor propuneri anti-criza din partea partidelor.
O incercare nereusita si mult prea firava din partea acestora de a convinge electoratul ca fiecare detine competenta necesara, cheia solutiilor la problemele cu care tara se va confrunta, inghitita de mult mai tentanta tema a luptei pentru guvernare, cine cu cine va da mana, pentru a rontai din ravnitul cascaval al puterii. Iar daca prognozele nu par optimiste si cer solutii concrete, pe baza unor analize atente a cauzelor si efectelor, politicienii ori afiseaza un optimism redundant din prea mult avant electoral, ori ne tin lectii de patriotism economic, redescoperit in al 12-lea ceas, dupa ce au inchis ochii, ani de-a randul, la sabotarea economiei si la furtul pe fata, marsand acum pe imaginea responsabilitatii prin chivernisirea cheltuielilor si reducerea consumului, pentru intr-ajutorarea economiei romanesti. Dupa premierul Tariceanu, conform datelor pe care le are, "Romania va cunoaste in continuare, in perioada care va urma, o crestere economica cu mult peste ceea ce va fi in UE si isi poate propune sa ajunga cea de-a saptea putere economica a Europei, in contextul in care detine aceasta pozitie si din punct de vedere al suprafetei geografice si al numarului de locuitori". Lumea roza a premierului nu pare a fi atinsa de nimic, nici de recentele disponibilizari si altele in asteptare, nici de reorientarea unor companii private in afara Romaniei sau repatrierea capitalului transnationalelor spre statele de origine ale acestora, nici de lipsa proiectelor pentru accesarea fondurilor UE pentru investitii in zone care pot readuce credibilitatea tarii, nici de posibilitatea reintoarcerii unui numar insemnat de romani din strainatate sau de fenomenul reducerii activitatilor economice in conditiile in care cei mai multi producatori interni au vizat pietele straine iar reducerea consumului la nivel extern ii va pune in mari dificultati finaciare. Tariceanu ne spune ca el are solutiile dar nu ne precizeaza concret cum le va pune in aplicare, ne vorbeste de dezvoltarea infrastructurii ca una din prioritatile strategice ale tarii pentru a-si atinge obiectivele de dezvoltare economica, insa la intrebarea cum se poate realiza, premierul ne arata ca "nu ne vom putea permite, dintr-un buget cum este cel al Romaniei, sa facem ca lucrurile sa se realizeze de pe-o zi pe alta". Pai, din cate stim, nu a fost la guvernare de pe o zi pe alta, ci timp de patru ani, si a facut ceva pentru infrastructura? Pe de alta parte, criza i-a redesteptat apetitul presedintelui Traian Basescu pentru consumul produselor romanesti si ne-a anuntat ca va circula cu o Dacie si va cumpara rosii romanesti, lapte romanesc, unt romanesc, iar in loc de zece becuri, in casa va tine doar doua. "Asa, fiecare dintre noi poate ajuta chiar economia romaneasca. Si mai fac un lucru: nu voi cumpara decat ceea ce, intr-adevar, imi trebuie, pentru ca, in situatie de criza, toti trebuie sa ne chivernisim mai bine banii", ne-a transmis presedintele pentru a-i urma exemplul, asta dupa ce am avut atatea si atatea alte exemple, ale lafairii in luxul etalat. Cam tardiv interesul pentru incurajarea productiei autohtone. Si un pic cam desuet, in conditiile in care, ani de-a randul, multinationalele au fost ridicate in slavi.
» vezi articolul original
sursa: 
|