Dintre cei peste un milion de români din Spania şi Italia cu drept de vot, vor merge la urne cel mult 30.000. Aceştia simt totuşi că actualii candidaţi nu le-ar putea reprezenta interesele în Parlament, potrivit declaraţiilor făcute pentru NewsIn de mai mulţi lideri ai comunităţilor de români din Italia şi Spania. Faţă de alţi ani, consideră aceştia, s-ar putea ca interesul pentru alegeri să fie "în uşoară creştere", dar dezamăgirea rămâne. Românii din diasporă simt că interesul politicienilor se îndreaptă asupra lor numai cu câteva săptămâni înainte de alegeri.

Cea mai are nemulţumire a românilor din Italia şi Spania este că vor avea în Parlament numai un senator şi doi deputaţi şi că aceştia oricum nu ştiu cum e "viaţa de imigrant", care sunt nevoile şi problemele românilor care trăiesc în străinătate şi ce trebuie făcut pentru aceştia. Soluţia? Ei propun ca pentru diasporă să candideze foşti emigranţi români.

Iulian Manta, preşedintele Asociaţiei socio-culturale "Vocea Românilor" din Italia şi membru al Comitetului Executiv al FARI (Federaţia Asociaţiilor de Români din Italia), a spus că românii sunt sătui de promisiuni. "Politicienii îşi aduc aminte de noi numai în campanie. Românii sunt sătui de promisiuni din care nu se realizează nimic. Cum mă poate reprezenta pe mine cineva în Parlament care nu ştie cum e să fii discriminat, cât de greu este să îţi obţii actele în străinătate, să plăteşti rata la casă aici, în Italia?", se întreabă acesta.

Vicenţiu Acostandei, vicepreşedintele PIR (Partidul Identitatea Românească), spune că nimic nu motivează românii să se prezinte la vot. "Considerăm că este prea puţin ca întrega diasporă din Spania şi Italia, care totalizează peste două milioane de români, să fie reprezentată de un singur senator şi de doi deputaţi. Dacă simt că nu vor fi reprezentaţi cum trebuie, atunci nici nu se vor prezenta la vot, pentru că nu văd rostul", a explicat Acostandei.

În Spania situaţia este asemănătoare. Miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti din Spania (FEDROM), care cuprinde 28 de astfel de organizaţii, susţine că imigranţii români din Spania îşi doresc în Parlament un reprezentant care să fi fost imigrant. "Cum să ne reprezinte pe noi cineva care nu are niciun fel e legătură cu românii din diasporă, cu viaţa petrecută peste meleaguri? Politicienii care intră în Parlament aleşi de diasporă trebuie să fie foşti imigranţi, oameni care au lucrat şi au trăit aici zi de zi şi care ştiu de ce probleme ne lovim noi aici", consideră Fonda Ştefănescu.

O altă nemulţumitre a românilor din Spania este că sunt adesea numiţi de politicienii din România căpşunari. "Dacă nu au respect faţă de de noi, atunci noi de ce să avem faţă de ei?", atrage ateţia preşedintele FEDROM.

Mobilizarea la vot va fi mică

În opinia lui Iulian Manta, membru al FARI, mobilizarea românilor din străinătate va fi scăzută. "Nu prea e interesat românul de aceste alegeri. Vor fi cel mult 10.000-14.000 de români care vor vota în Italia", spun el. "Eu mi-aş dori foarte mult să voteze mai mulţi, pentru că atunci s-ar ridica antenele de la Bucureşti şi ar conştientiza că românii din Italia au ceva de spus şi că merită să fie ascultaţi. Numai în momentul în care s-ar prezenta la vot peste 30.000 de români din Italia ar conta pentru politicienii din ţară", a accentuat Manta.

Şi Ştefănescu Fonda spune că românii din Spania nu sunt prea interesaţi de acest scrutin şi că sunt cam dezamăgiţi. "Noi încercăm să-i împingem să meargă la vot, să-şi exprime opţiune...Ei însă se plâng că vor să se întoarcă acasă şi că nimeni nu-i ajută să plece", susţine preşedintele FEDROM. "Vor vota probabil în jur de 20.000 de persoane, dar acest număr este un nimic pe lângă cei aproape un milion de români din Spania", atrage atenţia Ştefănescu Fonda.

Acostandei, vicepreşdinte PIR, estimează că la vot se vor prezenta între 7.000 şi 10.000 de români din Italia, dar atrage atenţia că este greu de spus spre cine se vor îndrepta. "Comunitatea e divizată în privinţa votului, candidaţii aruncă cu noroi unii în ceilalţi, fiecare ce a făcut sau nu a făcut celălalt. Lumea se cam scârbeşte. În tot cazul sunt puţini reprezentanţi adevăraţi ai comunităţii române la nivel politic", subliniază acesta.

Horia Cicortaş, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia (FIRI), susţine că oamenii vor fi motivaţi de faptul că ştiu că nu mai votează pentu o circumscripţie din ţară, ci pentru cea din diasporă. Pe de altă parte, el atrage atenţia că s-ar putea ca mulţi intelectuali din Spania să fie dezamăgiţi de "divorţul dintre PD şi PNL" şi să renunţe să meargă la vot.

Un interes pentru actualele alegeri există totuşi. "Românii de aici nu sunt total separaţi de ţară. Mai ales de când a intrat şi România în Europa, funcţionează sistemul vaselor comunicate", a atras atenţia Cicortaş.

Există şi lideri ai comunităţii din Italia care spun că nu au fost organizate destul secţii de votare. Eugen Terteleac, preşedinte al Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), susţine că va fi o participare crescută la vot. "Secţiile de votare nu vor face faţă. Noi am cerut ca în Italia să fie organizate 40 de secţii de votare, astfel încât şi cei din localităţile izolate, departe de centrele de votare, să poată să îşi exercite dreptul. Va fi o afluenţă imensă, există semnale din parte comunităţii româneşti că îşi doresc să participe la acest scrutin şi că îşi doresc să îşi facă vocea auzită, îşi doresc o schimbare, îşi doresc să îşi exprime dreptul democratic", susţine Terteleac.

Pe de altă parte, Iulian Manta spune că astfel de declaraţii sunt doar speculaţii. "Aceste secţii de votare se organizează în funcţie de câţi oameni au votat în anii trecuţi şi eu cred că vor fi destule", a subliniat el.

Ce ştiu oamenii despre noua modalitate de vot

"Ghidul alegătorului din străinătate", alcătuit de Ministerul de Externe, a ajuns la majoritatea asociaţiilor de români din Spania şi Italia, dar în rândul comunităţii de români răspâdirea lui nu e atât de mare. Este primul an în care cei care vor să voteze în străinătate trebuie să facă dovada reşedinţei sau a domiciliului în acea ţară. Liderii românilor din Spania şi Italia spun însă că cei care vor să se informeze despre modalitatea prin care pot vota au toate oportunităţile.

"Ghidul alegătorului pus la dispoziţie de MAE a ajuns la asociaţii şi la aproximativ 45% dintre românii de aici. Fac apel al toate asociaţiile de români să facă eforturi ca românii să fie informaţi", a declarat preşedintele ARI, Eugen Terteleac. De asemenea, Terteleac consideră că românii ştiu că nu pot vota decât dacă pot face dovada reşedinţei sau a domiciliului în Italia. În ceea ce priveşte candidaţii, Terteleac spune că românii din Italia îi cunosc în special pe cei de la PDL, PNL şi PSD. "Omenii ştiu care sunt candidaţii pentru că aceştia sunt în teren, în contact cu oamenii", a spus acesta.

Şi PIR face tot posibilul să distribuie ghidul pentru alegeri. "Ghidul votantului a ajuns la noi şi de fiecare dată când avem ocazia îl distribuim. Cei care fac un efort să se informeze ştiu că trebuie să facă dovada reşedinţei sau a domiciliului", declară Vicenţiu Acostandei.

În opinia sa, în Italia au fost vizibili trei candidaţi: William Brânză de la PDL, Petre Roman de la PNL şi Marian Mocanu de la PSD. "Noi ca partid încurajăm participarea la vot, indiferent de opţiunea electorală. Faţă de alţi ani am sesizat un interes şi o deschidere mai mare faţă de aceste alegeri şi avem speranţa că nu se vor prezenta la fel de puţini ca şi la alegerile precedente", afirmă vicepreşedintele PIR.

În Spania, ghidul de la MAE este mai puţin cunoscut, crede preşedintele FEDROM. Acesta spune însă că acei alegători care se informează vor şti că trebuie să facă dovada reşedinţei sau a domiciliului în străinătate pentru a vota şi vor şti cum trebuie procedat în cadrul acestui proces electoral "complicat şi sucit". Fonda a afirmat că la FEDROM s-a primit ghidul de la MAE în format electronic, dar crede că acesta nu prea a ajuns la oameni, chiar dacă asociaţiile au făcut eforturi în acest sens.     

Preşedintele FEDROM susţine că în Spania a fost cel mai vizibil PNL-ul, "pentru că a avut sprijin financiar". Restul au avut campanii slabe aici şi destul de dezorganizate, adaugă Ştefănescu.

Horia Cicortaş, preşedintele FIRI, spune că este logic ca numai cei care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate să poată vota pentru colegiul de acolo. De asemenea, Cicortaş a relevat o tendinţă care ar putea să fie întâlnită la mai mulţi români din străinătate: cei care nu au reşedinţa sau domiciliul în străinătate, dar muncesc acolo s-ar putea să îşi înceapă concediul de sărbători mai repede şi să vină acasă încă de la sfârşitul lunii noiembrie pentru a putea să şi voteze.

Există aproximativ 200.000 de români cu drept de vot domiciliaţi în străinătate, cărora li se alătură foarte mulţi români care au doar reşedinţă. În total, în străinătate vor fi trimise 620.000 de buletine de vot, dar potrivit statisticilor, la niciun scrutin de până în prezent nu au votat mai mult de 70.000 de români din afara graniţelor, cu toate că până acum nu trebuiau să facă dovada domiciliului sau a reşedinţei în străinătate.

Cetăţenii români din străinătate care vor dori să voteze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor putea să o facă numai dacă au domiciliul sau reşedinţa în ţara în care se află. Astfel, potrivit noii legi electorale, cetăţenii români care, în ziua alegerilor, se vor afla în altă ţară, în scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota.

Reşedinţa în străinătate va trebui probată cu ajutorul unor acte doveditoare eliberate de autorităţile din ţara în care locuiesc alegătorii români.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota pe baza paşaportului simplu valabil cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate. Cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate pot vota cu paşaportul simplu valabil sau, în cazul statelor membre UE, cu cartea de identitate valabilă, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

Două sute douăzeci şi una de secţii de votare, cu 79 mai mult decât în 2004, vor fi organizate pentru românii din străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie şi vor fi trimise în total 620.000 de buletine de vot, potrivit Ministerului de Externe, care a editat şi "Ghidul alegătorului român din străinătate".

Circumscripţia pentru românii din străinătate conţine patru colegii la Camera Deputaţilor, din care două pentru spaţiul UE şi două pentru Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord. Românii din străinătate vor avea alte două colegii la Senat - unul pentru spaţiul UE, unul pentru Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord. Toate cele şase colegii uninominale aparţin de Circumscripţia 43, al cărei Birou Electoral funcţionează deja la sediul MAE.