Mai mulţi români din Italia sunt victime - fie ale accidentelor de muncă, fie ale discriminării - decât infractori, se arată într-un raport dat publicităţii joi de organizaţia Caritas, relatează cotidianul Il Messaggero în ediţia electronică, potrivit NewsIn.

Românii sunt cea mai numeroasă comunitate de imigranţi din Italia, înregistrând 1.016.000 de membri în anul 2008, dublu faţă de anul trecut. Dintre aceştia, 9% sunt proprietarii unei locuinţe, iar la Roma, în anul 2007, românii au achiziţionat aproape 10.000 de imobile. În 73,3% dintre cazuri, ei vin în Italia pentru a munci.

Numărul atât de mare al românilor din Peninsulă, aşa cum în anii precedenţi a fost cazul marocanilor sau al albanezilor, a generat un fel de "sindrom de invazie", subliniază Caritas.

Potrivit datelor Biroului Naţional italian Antidiscriminări Rasiale (UNAR), care colaborează cu serviciul omolog român (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, CNCD) şi cu asociaţiile de români, un număr mai mare de români sunt victime decât infractori. Ei nu sunt corect informaţi, nu beneficiază de asistenţă legală şi de educaţie şi sunt exploataţi la locul de muncă, în special în sectorul construcţiilor, ceea ce duce la un număr mare de accidente de muncă.

Românii sunt adesea victime ale unor comportamente de intimidare din partea forţelor de ordine, întâmpină dificultăţi birocratice şi obstacole în accesul la servicii sociale.

Potrivit raportului Caristas "Români. Imigraţie şi muncă în Italia. Statistici, probleme şi perspective", la a cărui realizare au contribuit şi mai mulţi autori români, numărul românilor prezenţi în Italia - numai 8.000 în 1990 - a crescut de peste 100 de ori în mai puţin de 20 de ani. În pofida a ceea ce cred mulţi, nu este vorba despre oameni care nu au o educaţie solidă sau mijloace financiare. Aproximativ 72% dintre ei au absolvit o facultate, iar aproape toţi - 90% - au un venit  mediu lunar de 1.030 de euro, au un loc de muncă fundamental pentru integrare, învaţă italiana şi vor să rămână în Peninsulă.

Imigranţii din Italia (aproximativ unul din zece au un loc de muncă) au devenit o componentă structurală din ce în ce mai relevantă pentru piaţa muncii. Ei ocupă două treimi din necesarul de forţă de muncă nouă, iar din totalul imigranţilor, românii se află pe primul loc. La fiecare şase imigranţi nou angajaţi, unul este român. Ei asigură 1,2% din PIB-ul Peninsulei. În ceea ce priveşte veniturile, românii se află uşor sub media imigranţilor, iar femeile românce, care reprezintă 53,4% din totalul românilor prezenţi în Penisulă, câştigă cu 40% mai puţin decât bărbaţii.

În pofida nivelului înalt de pregătire, românii sunt angajaţi pe posturi negarantate, iar din acest motiv încheie, în medie, 1,5 contracte pe an. O treime dintre ei lucrează în industrie, în special în construcţii, o jumătate în sectorul serviciilor, de exemplu asistenţa familială, hoteluri sau restaurante, iar 6,6% în agricultură.

Lazio este regiunea cu cea mai numeroasă comunitate de români, aproximativ 200.000. Dintre aceştia, 100.000 locuiesc numai în provincia Roma. A doua poziţie este ocupată de Lombardia, cu 160.000 de imigranţi români, urmată de Piemonte cu 130.000.

Organizaţia subliniază nevoia de a se depăşi stadiul ecuaţiei "imigrant egal delincvent". Străinii reprezintă o cincime dintre persoanele inculpate, un sfert dintre cele condamnate şi o treime din populaţia din închisori. În rândul tinerilor - categoria cu cel mai crescut risc de a comite infracţiuni - proporţia imigranţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a crescut de la 3% la 6%. Dintre imigranţii care comit infracţiuni 71% sunt ilegali. Cei legali au reprezentat, în anul 2006, aproximativ 6% dintre persoanele inculpate, în condiţiile în care ei formează şi 6% din populaţia Italiei, potrivit Ministerului de Interne.

A crescut, însă, proporţia românilor care au comis infracţiuni ca omucideri, violenţe sexuale, furturi auto, furturi din locuinţe, furturi calificate, spargeri de centre comerciale, jafuri în plină stradă, extorcări.

Pe de altă parte, Caritas subliniază că adesea victimele sunt tot români. În rândul românilor există grupuri de persoane care se comportă rău faţă de majoritatea. Şi în rândul românilor există organizaţii care se ocupă de imigranţie ilegală, de trafic de fiinţe umane, muncă la negru, trafic de stupefiante, produse contrafăcute şi clonări de cărţi de credit .

Pentru a alimenta circuitul prostituţiei, fetele sunt recrutate cu violenţă din zonele cele mai sărace ale României: ar fi vorba de 18.000 - 35.000 de persoane care trec anual prin Italia, de naţionalitate română, dar nu numai.

Numărul violenţelor sexuale este mare şi vizează adesea româncele sau alte imigrante care lucrează pentru familii italiene.

Românii ocupă primul loc în ceea ce priveşte minorii neînsoţiţi, abandonaţi, vânduţi de părinţi sau fugiţi de acasă. Aproximativ o treime dintre minorii denunţaţi, majoritatea fete rome acuzate de furt, sunt români, iar aproximativ 1.000 dintre minorii arestaţi au trecut prin centrele de primire.

Oficial, în România trăiesc 535.140 de romi, adică 2,5% din populaţie, dar în realitate numărul lor este de până la patru ori mai mare. Ei sunt împărţiţi în grupuri şi subgrupuri cu caracteristici specifice, arată raportul Caritas. În Italia, pe lângă faptul că trăiesc în sărăcie şi marginalizaţi, romii sunt dezavantajaţi în ceea ce priveşte locuinţele, serviciile sociale, locurile de muncă şi educaţia. Ei sunt victime ale discriminării, fiind calificaţi adesea drept profitori, infractori sau vagabonzi. Peste jumătate dintre români (52%) au în schimb o părere bună despre italieni.