La vanatoare de porci
Data 15/12/2007 14:51  Autor Misu  Accesari 912  Limba Global
La vanatoare de porci mutantiLa vanatoare de porci mutanti

 
Autoritatile din Braila au eradicat o specie pe cale de aparitie: porcul de curte salbaticit.

 

Experimentul „braila”. In Insula Mare, autoritatile au exterminat cateva mii de animale care au coborat pe scara evolutiei, transformandu-se din exemplare domestice in salbatice. El este rezultatul imperecherii mistretilor din Parcul National Insula Mica a Brailei cu scroafele domestice lasate de tarani pe coclaurii dintre ape.

Porcii insulari ar fi fost lasati sa-si vada de perpetuarea speciei daca unul dintre ei nu se imbolnavea de pesta acum doua luni. Situatia i-a facut pe veterinari sa ia o masura radicala, dar benefica pentru porcii ramasi domestici, in curti ori in ferme: eutanasierea colectiva a celor 2.500 de porci din Insula Mica.

In ciuda asigurarilor pe care le-au dat autoritatile ca operatiunea n-are nicio legatura cu planurile de dezvoltare turistica a zonei si in ciuda despagubirilor promise taranilor pentru ramatorii pierduti, ei s-au simtit nedreptatiti: „Au urmarit sa ne scoata cu porcii din Rezervatie”.

Raiul porcilor

La cateva milenii de la domesticirea porcului de catre oamenii din Neolitic, taranii din Insula Mare a Brailei au reusit sa-i intoarca din evolutia genetica: i-au lasat, din motive economice, sa aiba relatii „adultere” cu mistretii. O localnica, Mirica Chirculet, n-a mai auzit, in cei 75 de ani de viata ai sai, sa nu tina lumea porci in „balta”, cum spun oamenii Insulei Mici: „Asa am pomenit si noi de la batranii nostri”.

Acolo aveau ratanii libertate absoluta. Acolo era raiul porcilor.

Localnicii din Bandoiu, Marasu, Plopi, Tacau, Magureni si din alte sate au primit prin retrocedari terenuri in Insula Mica si s-a dovedit ca porcii cresteau acolo, in libertate, cu mult mai putina cheltuiala decat in cocina din spatele curtii. „Ca sa ajunga la 100 de chile, un porc mananca vreo 1.000-1.500 kg de boabe de porumb. Pe insula, ajunge la greutatea asta mancand ciulini, radacini, iarba si-i mai duci din cand in cand boabe - cam 100 kg, in total”, explica economia pe cap de grasun un flacau din Marasu, Ionut Oprea (22 de ani), care, de dragul animalelor, a lasat orasul cu mrejele lui si s-a mutat de tot la bunica sa, in mocirloasa Insula Mare a Brailei.

„Dansul cromozomilor”

Scapati de sub ochiul vigilent al proprietarilor, grasunii au batut insula-n lung si-n lat, de-au ajuns si in arealul unde stapaneau mistretii din Parcul National Insula Mica. Aceasta indrazneala i-a costat pe porci de doua ori. Mai intai, pe plan conjugal: mistretii, mai puternici decat porcul de curte, au vierit scroafele. Rezultatul a fost aparitia unei subspecii: porcul semisalbatic, descris sumar de veterinari ca avand „aspectul apropiat de al mistretului, dar cu unele slabiciuni ale porcului domestic”. Dr. Lucica Geru, sef Serviciu Sanatate Animala din cadrul Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) Braila, detine explicatia: „Este vorba despre „dansul cromozomilor””, adica are loc o combinare a genelor materne si paterne in urma careia porcul corcit capata caracteristici diferite de ale parintilor.

In al doilea rand, porcii au platit cu viata faptul ca s-au inhaitat cu mistretii: au luat pesta, fapt care le-a adus eutanasierea. „Mistretii sunt rezervorul
natural de pesta”, spune dr. Geru, „dar ei sunt mai rezistenti, si boala nu se manifesta la toti. Insa raman purtatori si pot transmite usor pesta porcilor domestici”.

Prins cu porcu-n sac

De la inceputul lui octombrie, de cand marasanul Dumitru Palela a fost prins cu porcu-n sac si porcul s-a dovedit a avea pesta, in sat au descins jandarmii, pusi sa pazeasca toate caile de trecere pe taramul ratanilor, ca sa nu-i aduca stapanii inapoi in sat si sa imbolnaveasca toti porcii din curti. „Palela stia ca porcul acela e bolnav si-l ducea acasa sa-l taie, ca pesta nu e periculoasa pentru om. Nu se ia, nu face rau”, potoleste toate banuielile primarul co-munei Marasu, Nicolae Nitescu, veterinar de profesie.

N-a mai apucat Palela sa guste soriciul, ca porcul i-a fost luat de seful Parcului National, Radu Moisei, si de seful laboratorului de Bacteriologie al DSV Braila, Silviu Manolescu, si dus la testare. Rezultatul: pesta porcina. Efectele: autoritatile au hotarat ca toti cei 2.500 de ratani care zburdau in Insula Mica a Brailei, incuscriti sau nu cu mistretii, plus vreo 30 de mistreti bolnavi, trebuie eutanasiati.
Palela avea vreo 70 de porci, altii aveau cate 30-40, altii doar vreo 5-6... lumea s-a cam suparat cand a auzit ca va ramane fara o sursa buna de venituri. Inainte de
Craciun, obisnuiau sa-si ia cativa porci din Insula Mica si mergeau cu ei la Braila, la targ, luau pe unul de 200 de kilograme si 11 milioane de lei vechi. S-au mai potolit ei, cand au fost anuntati ca vor fi despagubiti, dar „ce-i 60 sau 80 de lei care ti-i da statul pe un grasun, pe langa 250 de lei, cat se vindea inainte sa se anunte ca-i pesta...?”, ilustreaza un batran situatia.

Cursa inarmarii

Pentru a-si duce planul la indeplinire, echipa de specialisti in eutanasiere descalecati in Insula Mica s-a inarmat cu doua pistoale de executat porcii europeneste si 1.400 de gloante captive, cu care sa-i ameteasca inainte de a-i trimite pe lumea cealalta. Si, ca sa ademeneasca porcimea la locul eutanasierii, primaria comunei Marasu a facut rost de nada a-ntaia: doua tone de porumb, din care fiecare satean ia ca sa-si momeasca ramatorii pret de vreo 7-8 km, din miezul mocirlos al Insulei Mici pana la tarcul de pe mal, unde-i asteapta pistolul cu gloante captive.

Cu tot cu despagubirile ce se vor acorda taranilor si cu vacci-narea care s-a facut imediat dupa descoperirea pestei, costul exter-minarii porcilor semisalbatici s-a ridicat la „4-5 miliarde de lei vechi”, aproximeaza directorul executiv al DSV Braila, Gicu Dragan.

„Neutralizarea”

Lansarea celor 60 de „osteni” ai statului - veterinari, jandarmi, oameni ai primariei si ai prefecturii - in lupta pentru starpirea pestei porcine din insula a inceput abia pe 3 decembrie, la doua luni de la descoperirea a doi porci bolnavi. „A durat mult pana au venit rezultatele finale ale testelor, pana a fost infiintat comitetul antiepizootic, pana au fost achizitionate toate cele necesare si pana am amenajat locurile”, explica Dragan, cel care s-a ocupat de toata operatiunea. Mai putin de ultima etapa, „neutralizarea” celor 152 de tone de porc in viu, adica 1.766 de animale, „inghitite” de incineratoarele firmei Protan Bucuresti.


Si-asa au ajuns porcii de curte salbatici din raiul Insulei Mici in iadul de la Protan. Aroma uriasei fripturi de porc n-a ajuns insa in Insula Mare a Brailei, unde oamenii se asteapta acum la alta catastrofa: prin sate circula zvonul ca, dupa ce termina cu porcii, incep sa omoare caii!

"Daca intra o scroafa in calduri, intra toate, iar mistretii vieresc toate scroafele, pentru ca-s mai puternici si-i bat pe porcii domestici. Asa au aparut porcii semisalbatici in Insula Mica.", Dr. Lucica Geru, Directia Sanitar-Veterinara Braila

PLATA DE PORC

14 formulare pentru despagubire


Pentru a-si primi banii pe porcii eutanasiati, satenii au de intocmit un dosar compus din 14 formulare. Pentru un purcel mic se plateste intre 60 si 80 de lei, iar pentru ceilalti, plata se face la kilogram - 6-6,5 lei/kg. Porcii eutanasiati in Insula Mica a Brailei au fost trimisi pentru incinerare la Bucuresti, la firma Protan, pentru ca unitatile de incinerare din zona Brailei nu puteau face fata cantitatii de porci sacrificati. „SC Cazacioc, din Braila, are o capacitate de incinerare de numai 5 tone, ori noi am trimis la Protan, intr-o singura zi, un transport de circa 19 tone”, explica directorul Gicu Dragan de ce a fost nevoie ca ramatorii eutanasiati sa ia calea Capitalei.

ANATOMIA PORCULUI

Definitia porcului de insula

Porcul de curte salbatic traia in Insula Mica a Brailei, era alcatuit din corp mai paros decat al celui ce se taie de Craciun, era mai suplu fiindca avea mai putina grasime si mai multa carne, capul sau avea botul alungit ca de mistret si se hranea cu ce nimerea, caci stapanii - din cauza saraciei - ii duceau arareori porumb.

SUSPICIOSI

Taranii nu cred in povestea pestei porcine


Eutanasierea porcilor de pe Insula Mica a dat apa la moara gurilor rele din satele zonei. Unii cred ca pesta a fost descoperita „pe la vreo ferma a unuia smecher, da’ au dat vina pe Palela ca sa nu-i omoare lu’ ala toti porcii”, altii sunt convinsi ca la mijloc e Prefectura Brailei, care de mult timp ii tot amendeaza pe tarani ca sa-si scoata ramatorii din Insula Mica, declarata Parc National si pe care vor cei de la judet sa o faca zona turistica. Nici unii, nici altii nu vor sa-si dea numele, le e teama „ca... cine stie?”.

Primarul comunei Marasu, Nicolae Nitescu, spune degajat ca astea sunt zvonuri, „interpretari ale localnicilor”.

„Nici nu era bolnav porcul lui Palela”

Taranii recunosc ca, si anul trecut, si anul acesta, au primit amenzi pentru ca isi tineau porcii „in balta”. „Ne-au spus sa ne luam porcii de-acolo, ne-au dat si amenzi, dar nimeni nu i-a luat...”, isi incepe discursul un localnic. „De ce noi sa-i luam, si altii nu? Padurarul de ce poate sa-i tina acolo? Si brigadierul la fel... Pe ei ii lasa-n balta, pe noi, nu...!”

Pe drumul inecat in noroi, taranii se feresc sa comenteze despre porci. Numai la adapostul gospodariei indraznesc sa deschida gura. Si cam in soapta. „Cica nici nu era bolnav porcul lui Palela”, a auzit un localnic. Si suspecteaza ca „astia a urmarit sa ne scoata cu porcii din rezervatie, c-a vazut ca nu vrea lumea de bunavoie”.

Harta turistica SF

Daca, pentru locuitorii Insulei Mari, sa lasi porcii sa hoinareasca pe Insula Mica parea la fel de natural precum e pentru un intelectual trimiterea la scoala a copilului, pentru auto-ritatile preocupate de dezvoltarea turistica a zonei, hoardele de porci puteau fi un obstacol. O harta a Administratiei Parcului Natural Insula Mica a Brailei a intocmit si o harta SF, pe care pot fi gasite „Viitorul sat de vacanta Bandoiu”, „Viitorul punct turistic Navodari”, viitorul loc de campare „La Maracini” etc. Deocamdata, totul este o mlas-tina, o bucata de pamant salbatica pe care autoritatile o numesc „Delta Brailei”.

Nu prea inteleg satenii ce-i cu planurile astea, desi zic ca „turismul e bun”. Acum, dupa ce ca au fost lasati fara purcei, grasuni si scroafe - „erau buni, asa corciti cum erau...”, oamenii se multumesc ca au in curte macar cate-un porc pe care sa-l transforme in caltabosi si carnati, sa aiba si ei o sarma pe masa de Craciun.

Dar nu-i pot ierta prea degraba pe cei de la judet, care, cum rabufneste un tanar, i-au pacalit: „Mai bine scrieti ca nu e pesta”.

Sursa:Evenimentulzilei.ro

Nu este nici un comentariu.