Informatii legislative

- Adoptia 4 -


Incuviintarea adoptiei copilului unuia dintre soti de catre sotul cetatean strain, stabilit in mod permanent in Romania. Admisibilitatea

Dispozitiile Legii nr. 273/2004,care permit adoptia internationala numai in anumite conditii expres reglementate, nu pot fi inlaturate prin invocarea unor situatii care ar permite adoptatorului ce domiciliaza in strainatate sa obtina adoptia unui copil in conditiile Legii nr. 273/2004, o astfel de intentie putand rezulta din toate imprejurarile cauzei de natura sa convinga instanta ca nu se incearca eludarea dispozitiilor legale imperative in material adoptiilor internationale, ci se intentioneaza crearea unui mediu familial favorabil dezvoltarii fizice si psihice corespunzatoare copilului.



Constatarea nulitatii adoptiei ca urmare a divortului parintilor adoptivi survenit ulterior. Neretroactivitatea legii vechi. Respectarea cerintelor de valabilitate la consfintirea adoptiei.

Validitatea actelor juridice se apreciaza potrivit conditiilor stabilite de legea in vigoare in momentul incheierii actului juridic, fiind fara relevanta faptul ca legea noua (ulterioara mometului incheierii actului) ar adauga o conditie de validitate a actului juridic sau ar suprima o asemenea conditie. Pe cale de consecinta, si nulitatea actului juridic este supusa legii in vigoare in momentul incheierii actului, indiferent daca legea noua introduce sau suprima o cauza de nulitate .
Adoptia odata incheiata conduce la stabilirea intre adoptator si adoptat a unor relatii similare filiatiei firesti, interesul superior al copilului impunand ca acestea sa nu fie schimbate prin efectul unor imprejurari exterioare, inclusive prin desfacerea casatoriei parintilor, care nu trebuie sa afecteze cursul normal al vietii copilului lor .


Adoptia internationala . Neindeplinirea cerintelor de fond la adoptie, prevazute de legile nationale ale adoptatorilor si adoptatului

Adoptia se realizeaza numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului, acest fapt reprezentand nu numai o conditie, ci si un principiu fundamental , consacrat atat in actele internationale, cat si in legislatia interna.
Nerespectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de O.U.G. nr. 25/1997, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 87/1998, care se constitue in tot atatea garantii ca adoptia se realizeaza in scopul de a asigura protectia copilului si pentru indeplinirea intereselor sale de a creste intr-un camin armonios si stabil, conduce la respingerea cererii de adoptie.

POSTA JURIDICĂ

Intrebare : P.U. din Wuppertal ne întreabă cum trebuie să procedeze în cazul în care a fost accidentat în toamna anului 2009, cu ocazia coliziunii între două autovehicule.
Răspuns: Mai întâi trebuie să vă adresati politiei ce a constatat accidentul si a întocmit procesul verbal de eveniment. Dacă ati suferit pagube materiale si morale trebuie să vă constituiti parte civilă în procesul penal, emisând pretentiile dumneavoastră.
Vă recomandăm a cere o expertiză tehnică de evaluare a accidentului si stabilirii vinovătiei celui ce a săvârsit accidentul si una medico-legală prin care să se stabilească sechelele post-traumatice, precum si micsorarea capacitătii de muncă.
Insistăm ca dvs. să strângeti toate actele medicale, precum si chitantele si facturile pentru bunurile cumpărate si activitătile desfăsurate (alimentatie, consultatii, medicamentatie, recuperare prin masaj, fitness). După sesizarea instantei de judecată (Judecătoria de la locul accidentului) ve-ti sustine pretentiile dumneavoastră, personal sau prin avocat. Hotărârea dată de prima instantă este cu drept de apel si de recurs pentru toate părtile.

Intrebare : R.S. din Augsburg doreste să recapete cetătenia română ce a fost pierdută în perioada comunistă.
Raspuns: Trebuie să cereti cetătenia română în formă simplificată cu păstrarea domiciliului în Germania, dacă v-ati născut pe teritoriul României si din părinti români (sau măcar unul din ei). Pentru fostii cetăteni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetătenia română din motive neimputabile lor sau această cetătenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum si descendentii acestora până la gradul II, acestia pot redobândi ori li se poate acorda cetătenia română, la cerere, cu păstrarea cetăteniei străine si stabilirea domiciliului in tară sau cu mentinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc următoarele conditii: dovedesc, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprind sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu au intreprins asemenea actiuni, au implinit varsta de 18 ani, sunt cunoscuti cu o bună comportare si nu au fost condamnati in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman, cunosc limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala.

POSTA JURIDICA


Intrebare: M.N. din Berlin intreaba despre procedura stabilirii unei pensii de intretinere pentru copilul sau de care se ocupa dupa despartirea in fapt de sotul sau din Romania , Ramnicul Sarat .

Raspuns: Daca sotul dumneavoastra nu contribuie voluntar la cresterea si intretinerea copilului prin prestatii lunare puteti sa va adresati instantei judetului Buzau cu o actiune in stabilirea pensiei de intretinere lunare pentru copilul dumneavoastra .
Daca minorul are sub 14 ani aveti drept de reprezentant legal, daca are varstacuprinsa intre 14 si 18 ani participati cu asistarea dumneavoastra iar daca a depasit varsta de 18 ani , acesta are dreptul exclusive de a formula actiune in numele sau.
Actiunea se depune la instanta de judecata in 4 exemplare la termene participa si autoritatea tutelara. Dupa citarea paratului cu duplicate dupa actiune si autoritatea tutelara instanta va solicita dovada veniturilor dumneavoastra si a sotului precum si situatia actuala a copilului vizand preocuparile si activitatile sale scolare.
Luan in calcul toate aceste relatii instanta poate sa acorde o pensie de intretinere de pana la ¼ din venituri pe ultimile 6 luni ale paratului deci din venitul luna mediu net.Veniturile paratului se compun din salarii, dobanzi, dividente, castiguri ocazionale, castiguri la loto, castiguri intamplatoare dar ce se incaseaza in perioada supusa analizei. Pentru ca locuiti la oarecare distanta va rugam sa va alegeti un domiciliu in Romania sa il cominicati instantei de judecata si sa cereti in temeiul art 242, punctul 2 ,cod procedura civila, judecarea in lipsa dumneavoastra. O astfel de actiune se judeca in 3 pana la 9 luni de la inregistrarea cerererii la instanta de judecata. Hotararea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comuncarea ei de toate partile din cauza. Hotararea instantelor de fond este exectorie si poate fi pusa in aplicare imediat prin poprirea din oficiu de catre instanta de judecata.

INFORMATII LEGISLATIVE



Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2010 privind regimul strainilor in Romania.

Capitolul I

Articolul 6 – Conditii cu privire la intrarea strainilor:

(1) Intrarea pe teritoriul Romaniei pote fi permisa strainilor care indeplinesc urmatoarele conditii:
(a) poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul roman;
(b) poseda viza romana acordata in conditiile prezentei ordonante de urgenta sau, dupa caz, poseda permis de sedere valabil, daca prin intelegeri internatinale nu s-a stabilit altfel;
(c) prezinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, documente care justifica scopul si conditiile sederii lor si care fac dovada existentei unor mijloace corespunzatoare atat pentru intretinere pe perioada sederii, cat si pentru intoarcerea in tara de origine sau pentru tranzitul catre alt stat in care exista siguranta ca li se va permite intrarea;
(d) prezinta garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau ca vor parasi teritoriul Romanei, in cazul strainilor aflati in transit;
(e) nu sunt inclusi in categoria strainilor impotriva carora s-a instituit masura interzicerii intrarii in Romania sau care au fost declarati indezirabili;
(f) nu au incalcat anterior, in mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei sau, dupa caz, la intrarea pe teritoriul Romaniei ori nu au incercat sa treaca frontiera Romaniei cu documente false;
(g) pe numele lor nu au fost introduce alerte in Sistemul Informatic Schengen in scopul refuzarii intrarii;
(h) nu prezinta un pericol pentru apararea si siguranta nationala, ordinea, sanatatea ori morala publica.
(2) Cetatenilor straini – membri de familie ai cetatenilor romani, precum si strainilor titulari ai unui drept de sedere permanenta pe teritoriul statelor member ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul Romaniei fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. c) si d).
(2.1.) Cetatenilor straini titulari ai unui permis de mic trafic de frontiera li se permite intrarea pe teritoriul Romaniei fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1) lit.b) si c)
(3) Strainilor care stationeaza in zonele de tranzit international ale aeroporturilor, in zonele de transit la frontiera de stat sau in centrele de cazare care au regimul zonei de transit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate in porturi maritime si fluviale nu li se aplica prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la coditiile de intrare si de sedere a strainilor pe teritoriul Romaniei.
(4) Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international de personae.
(5) Trecerea frontierei de stat romane de catre straini se poate face si prin alte locuri, in conditiile stabilite prin acorduri si intelegeri intr Romania si alte state.

Capitolul II ‘I

Articolul 16’1 – Regimul aplicabil micului trafic de frontiera. Domeniu de reglementare

Micul trafic de frontiera se desfasoara potrivit acordurilor bilaterale incheiate de Romania cu state terte vecine in temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) si art 13 alin. (1) din Regulamenul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontiera la frontierele terestre externe ale statelor member si de modificare a dispozitiilor Conventiei Schengen, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.


Articolul 16 ‘2 – Organele competente sa elibereze permisul de mic trafic de frontiera

(1) Permisele de mic trafic de frotiera se elibereaza de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in tarile terte vecine cu care Romania a incheiat acordurile prevazute la art 16’1, in conditiile stabilite prin aceste acorduri.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) se elibereaza intr-un termen de pana la 60 zile de la data depunerii cererii.
(3) In vederea aprobarii cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontiera, misiunile diplomatice si oficiile consulare solicita avizul Oficiului Roman pentru Imigrari numai in cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministerului afacerilor externe si al ministerului admnistratiilor si internelor.
(4) Prin avizul Oficiului Roman pentru Imigrari prevazut la alin.(3) se constata indeplinirea conditiilor prevazute la art 6 alin.(1) lit. e), g) si h).
(5) Oficiul Roman pentru Imigrari emite avizul in termen de pana la 30 de zile de la data primirii solicitarii de la misiunile diplomatice si Oficiile consulare.

Articolul 16’3 – Regimul permisului de mic trafic de frontiera

(1) Permisul de mic trafic de frontiera, eliberat strainului in conditiile prezentei ordonante de urgenta, reprezinta documentul care da dreptul rezidentilor din zona de frontiera sa treaca frontiera de stat comuna, in regim de mic trafic de frontiera, conform Regulamentului (CE) nr. 1931/2006 si in baza acordurilor prevazute la art. 16’1.
(2) Titularul permisului de mic trafic de frontiera are obligatia de a avea in pemanenta asupra sa documentul , de a nu-l instraina si de a-l prezenta organelor autoritatilor competente ori de cate ori i se solicita aceasta.
(3) Titularul permisului de mic trafic de frontiera este obligat sa anunte organele politiei de frontiera competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, in termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situatii.
(4) Strainului I se elibereaza de catre organelle emitente prevazute la art. 16’2 alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontiera in locul celui declarat furat, pierdut, deteriorate sau distrus, dupa reluarea integrala a procedurii de eliberare.
(5) Forma si continutul permiselor de mic trafic de frontiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunica Comisiei Europene si celorlalte state member ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locala a frontierei.
(6) In temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1931/2006, evidenta permiselor de mic trafic de frontiera solicitate, eliberate, anulate sau revocate se tine la nivel national intr-un registru central, in format electronic, de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, are este desemnat si punct de contact national, responsabil cu gestionarea si furnizarea datelor cuprinse in acest registru. Registrul central se alimenteaza si se actualizeaza de catre toate autoritatile cu atributii in domeniul micului trafic la frontiera.

- va urma in articolul viitor -

POSTA JURIDICA


Domnul P.M , cetatean roman cu resedinta in Berlin, casatorit, ne intreaba cum trebuie sa procedeze ca sa divorteze de sotia sa din Falticeni, Romania. Acesta precizeaza ca este casatorit de 17 ani si in timpul casatoriei la data de 23 august 2000 s-a nascut un copil ce se afla in ingrijirea mamei.

Raspuns:
Pentru a promova o actiune de divort trebuie sa va adresati personal s-au printr-un mandatar - avocat imputernicit cu procura speciala, in fata judecatoriei Falticeni cu o actiune de despartenie. Pentru a evita deplasarea dvs, un avocat dintr-un Barou din Romania trebuie sa primeasca o procura speciala data de dvs. in Berlin la Ambasada Romaniei sau la un Consulat.
Obiectul actiunii va fi multiplu, cuprinzand: actiune de despartenie, cerere privind mentinerea numelui sotiei sau revenirea la numele anterior casatoriei, incredintarea minorului cu ascultarea acestuia deoarece are varsta de peste 10 ani, stabilirea unei pensii de intretinere si cheltuieli de judecata,
Daca ati dobandit bunuri in comun din timpul casatoriei, va sfatuiesc sa promovati actiunea de partaj dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de divort.
Este posibila si judecarea capatului de cerere privind impartirea bunurilor comune dar atunci actiunea de divort va dura mai mult. Daca doriti sa promovati personal cerere de despartenie trebuie sa va prezentati la sediul Judecatoriei Falticeni.
Este mult mai eficient si economic sa mandatati un avocat printr-o procura speciala si acesta sa se prezinte in numele dvs., atat la promovarea cererii, cat si la toate termenele de judecata.
Pe parcursul judecarii cauzei veti face mai multe probe, si anume: acte si martori.
Pentru stabilirea numelui sotiei pentru viitor, pentru incredintarea minorului si pentru plata pensiei de intretinere este permis si interogatoriul pârâților. Dupa ce se pronunta hotarea judecatoreasca de fond la Judecatoria Falticeni, actul judecatoresc poate fi atacat in termen de 30 zile de la comuncare cu apel la Tribunalul Suceava, iar apoi, in termen de 30 zile, cu recurs la Curtea de Apel Succeava
Dupa investirea cu formula definitiva si irevocabila precum si cu forma executorie, hotararea se depune la Primaria Falticeni, Starea Civila, si se executa si in privinta celorlalte capete de cerere,cu privire la nume, la intretinerea minorului, a pensiei de intretinere, cu privire la cheltuielile de judecata.

Informatii legislative


Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2010 privind regimul strainilor in Romania.
- continuare din articolul anterior -

Articolul 16^5 – Contraventii si sanctiuni

(1) In situatia in care titularul permisului de mic trafic de frontiera depaseste perioada de sedere stabilita prin acord care reglementeaza regimul juridic privind micul trafic la frontiera comuna, impotriva acestuia se dispune masura sanctionarii contraventionale cu amenda de la 600 lei la 1200 lei si se emite decizia de returnare prevazuta la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i).
(2) In situatia in care titularul permisului de mic trafic de frontiera depaseste zona de frontiera stabilita prin acordul care reglementeaza regimul juridic privind micul trafic la frontiera comuna, importiva acestuia se dispune masura sanctionarii contraventionale cu amenda de la 600 lei la 1200 lei si se emite decizia de returnare prevazuta la art. 82 alin.(3) lit a) pct.(i) .
(3) In situatia in care titularul permisului de mic trafic de frontiera nu respecta obligatiile prevazute la art 16^3 alin. (2), impotriva acestuia se dispune masura sanctionarii contraventionale cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(4) In situatia in care titularul permisului de mic trafic de frontiera nu respecta termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorarii sau distrugerii permisului de mic trafic de frontiera, prevazut la ar 16^3 alin. (3), impotriva acestuia se dispune masura sanctionarii contraventionale cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(5) Impotriva titularului permisului de mic trafic de frontiera va fi dispusa masura interzicerii intrarii in Romania, dupa cum urmeaza:
a) pentru strainii prevazuti la alin. (1);
(i) un an in cazul unei sederi ilegale de la 30 de zile la un an sau in cazul in care strainul nu a respectat decizia de returnare;
(ii) 2 ani in cazul unei sederi ilegale de peste un an;
b) 3 ani pentru strainii prêt. A)vazuti la art. 16^4 alin. (4) lit. c)
(6) Pentru strainii prevazuti la art. 16^4 alin. (3) lit. e) si alin. (4) lit. b), interdictia va fie egala cu perioada de interdictie dispusa anterior,darn u mai ica de 5 ani.
(7) Interzicerea intrarii se dispune in conditiile prevazute la art. 105.
(8) In cazurile prevazute la alin. (5) lit. a), instituirea interdictiei se face cu aplicarea prevederilor art. 106 alin. (2).
(9) In temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1931/2006, evidenta tuturor cazurilor de utilizare abuziva a regimului specific micului trafic de frontiera si a sanctiunilor aplicate se tine la nivel national intr-un registru special, in format electronic, de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, care este responsabil cu gestionarea si furnizaea datelor cuprinse in acest registru. Registrul special se alimenteaza si se actualizeaza de catre toate autoritatile cu atributii in domeniul micului trafic la frontiera.

INFORMATII LEGISLATIVE

OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
În data de 21 iunie 2010 a intrat în vigoare OUG 50/2010. Începând cu această dată, instituţiile de creditare au obligaţia de a respecta prevederile actului normativ. Termenul de 90 zile pentru actualizarea contractelor la forma legală nu reprezintă o perioadă de derogare de la aplicarea prevederilor legii. Începând din 21 iunie 2010, prevederile din contract care contravin OUG 50/2010 sunt nule de drept, indiferent dacă contractul a fost actualizat sau nu. În această perioadă, toate cererile de rambursare anticipată a creditelor se rezolvă conform prevederilor OUG 50/2010; toate comisioanele aferente creditelor trebuie actualizate pentru a se conforma noilor reglementări”,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, prin care se aduc modificări legislaţiei aplicabile în cazul contractelor de credit pentru consumatori, a fost publicată în M.Of. nr. 389 din data de 11 iunie 2010 . Una dintre aceste modificări se referă la dreptul consumatorului de a se retrage din contractul de credit fără a invoca motive, în termen de 14 zile calendaristice, conform art. 58 din Ordonanţa de urgenţă.
Adoptarea Ordonanţei a fost impusă de necesitatea transpunerii şi implementării în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori până la data de 11 iunie 2010, pentru a permite creditorilor să îndeplinească obligaţiile prevăzute în actul normativ european, astfel încât să fie atins obiectivul de creare a pieţei interne comunitare, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul UE.
Prevederile noului act normativ se aplică, atât contractelor noi, cât şi celor aflate în derulare, indiferent de valoarea acestora. Instituţiile de creditare au la dispoziţie 90 de zile pentru modificarea prin acte adiţionale a contractelor de creditare aflate în derulare în conformitate cu noile reglementări.
OUG nr. 50/2010 reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori, ea aplicându-se:
•contractelor de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipotecă sau cu un drept asupra unui bun imobil
•contractelor de credit, al căror scop îl constituie:
- dobândirea ori păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui bun imobil existent sau proiectat;
- renovarea, amenajarea, consolidarea, reabilitarea sau creşterea valorii unui bun imobil, indiferent de valoarea totală a creditului.
La art. 7, Ordonanţa defineşte termeni şi expresii precum: consumator, creditor, contract de credit, contract de credit legat, dobânda anuală efectivă, descoperire de cont, rata dobânzii aferente creditului, suport durabil etc.
Potrivit dispoziţiilor OUG nr. 50/2010, orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) rata dobânzii aferente creditului, fixă şi/sau variabilă, împreună cu informaţii privind orice costuri incluse în costul total al creditului pentru consumator;
b) valoarea totală a creditului;
c) dobânda anuală efectivă;
d) durata contractului de credit;
e) în cazul unui credit sub formă de amânare la plată pentru un anumit bun sau serviciu, preţul de achiziţie şi valoarea oricărei plăţi în avans;
f) după caz, valoarea totală plătibilă de către consumator şi valoarea ratelor.
Noul act normativ stabileşte, în detaliu, informaţiile precontractuale pe care creditorii sunt obligaţi să le acorde consumatorilor, informaţii de altfel necesare pentru consumatori pentru a avea posibilitatea de a compara mai multe oferte în vederea luării unei decizii informate cu privire la eventuala încheiere a unui contract.
De reţinut este faptul că OUG nr. 50/2010 interzice perceperea unui comision de analiză dosar în cazul în care creditul nu se acordă.
Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai:
• comision de analiză dosar;
• comision de administrare credit sau comision cont curent;
• compensaţie în cazul rambursării anticipate;
• costuri aferente asigurărilor, după caz, penalităţilor;
• un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.
În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli, potrivit art. 37 din Ordonanţă:
a) dobânda va fi raportată la fluctuaţiile indicilor de referinţă a BNR, în funcţie de valoarea creditului, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă, fixă pe toată durata derulării contractului;
b) marja dobânzii poate fi modificată doar ca urmare a modificărilor legislative care impun în mod expres acest lucru;
c) în acord cu politica comercială a fiecărei instituţii de credit, prin excepţie de la prevederile lit. b), valoarea marjei şi valoarea indicilor de referinţă pot fi reduse;
d) formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât şi în cel al reducerii acesteia;
e) elementele care intră în formula de calcul a variaţiei dobânzii şi valoarea acestora vor fi afişate pe site-urile şi la toate punctele de lucru ale creditorilor.
- continuare in articolul viitor -

POSTA JURIDICA

Intrebare : PL din A. a locuit in Romania de la nastere si pana in anul 1989 cand a parasit tara. A locuit in orasul Barlad. Acesta si cu familia a cumparat in anul 1955 un imobil compus din 1190 mp teren pe care era construit o casa cu 4 camere si anexe. Imobilul a fost cumparat de acesta cu zdelca (chitanta de mana) si nu cu acte autentice notariale sau avocatiale . Toata perioada din 1955 si pana in 1989 a achitat impozitul la primarie si a figurat in registrul fiscal (agricol). Neavand acte autentice desi se considera proprietar solicita informatii cu privire la posibilitatile sale de a obtine un inscris cu acte de proprietate.

Raspuns: Daca in imobil nu locuieste nimeni si nici nu exista un titular al dreptului de proprietate asupra imobilului puteti sa va adresati Judecatoriei Barlad cu actiune civila in prescriptia achizitiva (uzucapiune). Trebuie sa depuneti la actine copie dupa zdelca si sa probati cu 2 martori atat operatiunea de cumparare cu inscrisul sub semn privat, cat si posesia dumneavoastra perpetua si continua cu aparenta de proprietar si ne tulburata. La aceata se adauga posesia utila si buna dumneavoastra credinta in a poseda bunul ca un adevarat proprietar. Actiunea de judecata o indreptati impotriva fostului proprietar sau a mostenitorilor acestuia . Actiunea se formuleaza in 2 exemplare formulate de dvs sau un avocat pe care il angajati de la instanta din Barlad cu care se dovedeste dobandirea proprietatii faptice cat si folosinta continua mai mult de 30 ani. Adaugati si copii de pe chitante reprezentand taxa si impozitul anual pe casa. Solicitati ca judecarea cauzei sa se faca in fata dumneavoastra in baza art. 242 cod procedura civila daca nu angajati un avocat.
Hotararea ce se pronunta de regula intr-un teremen de 6 - 12 luni v-i se comunica la domiciliu dumneavoastra sau la domiciliul ales din Romania.
Conform procedurii romanesti trebuie sa va alegeti si un domiciliu in Romania unde sa se comunice toate actele de procedura. Hotarea pronuntata si comunicata este data cu drept de apel si recurs. Dupa ce Hotararea Judecatoresc ramane definitiva si irevocabila puteti sa faceti intabularea imobilului devenind astfel un proprietar cu acte autentice. Taxele sunt minime si in timpul procesului trebuie sa se execute si o expertiza tehnica de identificare tehnica a bunului .

INFORMATII LEGISLATIVE


Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta
- continuare din articolul trecut -

12. Prin art. 5 din Legea nr. 319/1944 s-a recunoscut sotului supravietuitor dreptul de a mosteni, in afara de partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta, cu exceptia cazului in care vine la mostenire in concurs cu descendentii defunctului.

13. In aceasta categorie de bunuri intra atat bunurile proprii ale defunctului, cat si partea sotului decedat din bunurile comune care au destinatia (bunurile apartin gospodariei casnice) sau provenienta (darurile de nunta) prevazuta de art 5. din Legea nr. 319/1944.

14. Pentru existenta acestui drept trebuie indeplinita cumulativ doua conditii:
- sotul supravietuitor sa nu vina in concurs cu descendentii (chiar exheredati) ai defunctului.
- sotul decedat sa nu fi dispus de toata partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte. Sotul supravietuitor nu este rezervat in privinta acestor bunuri. In cazul in care sotul defunct a dispus doar de o parte din aceste bunuri, restul bunurilor din aceasta categorie va reveni sotului supravietuitor in virtutea dreptului special de mostenire prevazut in favoarea sa de art. 5 Legea nr. 319/1944. Bunurile apartinand gospodariei casnice i se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, peste partea sa succesorala, daca sotul decedat nu a dispus de partea sa succesorala, daca sotul decedat nu a dispus de partea sa din acele bunuri, intelegand sa inlature pe sotul supravietuitor, prin includerea si a acestor bunuri masa celorlalte bunuri succesorale.

15. In cazul bigamiei sotului defunct, stabilirea drepturilor sotului supravietuitor si ale sotului inocent din casatoria nula asupra bunurilor avute in vedere de art. 5 din Legea nr. 319/1944 se va face in functie de afectatiunea lor concreta in cadrul gospodariei casnice, constituita de defunct cu fiecare dintre sotii supravietuitori, respectiv in functie de provenienta concreta a respectivelor daruri de nunta.

16. Practica a fost nuantata cand a analizat existenta acestui drept al sotului supravietuitor in cazul in care soti aveau gospodarii separate sau erau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. Chiar daca sotii au avut gospodarii separate, in localitati diferite, sotul supravietuitor are dreptul la totalitatea bunurilor care intra in categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, potrivit destinatiei lor, indiferent de locul unde ele se afla in momentul decesului celuilalt sot. Faptul ca intr-o perioada premergatoare decesului sotii au trait despartiti in fapt nu inlatura pe sotul supravietuitor de la beneficial prevazut de art. 5 din Legea nr. 319/1944 cu privire la bunurile ce au apartinut gospodariei la data cand a incetat traiul in comun.

17. Atat in doctrina, cat si in practica, interpretarile notiunii de “bunuri apartinand gospodariei casnice” au fost diferite, uneori extinzandu-se sfera de aplicare a notiunii , alteori restrangand-o. Ca principiu, pentru a fi inclus in aceasta categorie, este necesar ca bunurile sa fie, prin natura lor, destinate a servi in cadrul gospodariei casnice si sa fi fost afectat acestui scop. Este evident ca in cadrul notiunii de “gospodarie casnica” nu este inclusa gospodaria taraneasca.

18. Cu privire la natura juridica a dreptului special de mostenire al sotului supravietuitor prevazut de art. 5 din Legea nr. 319/1944, in doctrina s-au exprimat doua opinii care au fost reflectate si de practica judiciara. Potrivit unei opinii, sotul supravietuitor culege bunurile prevazute de art. 5 din Legea nr. 319/1944 in virtutea unui legat cu titlu particular prezumat, legea presupunand ca sotul defunct a voit sa lase sotul supravietuitor aceste bunuri, peste portiunea succesorala legala prevazuta in art. 1 din aceeasi lege.
Intr-o alta opinie , dreptul special al sotului supravietuitor prevazut de art. 5 din Legea nr. 319/1944 este tot un drept de mostenire legala.

19. Criticile aduse de doctrina primei opinii constau in:
- faptul ca adoptarea conceptiei legatului prezumat atrage drept consecinta supunerea acestor bunuri reductiunii liberalitati lor excessive in cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului si mostenirea se compune in totalitate sau in cea mai mare parte din bunurile prevazute de art. 5 din Legea nr. 319/1944.
Un argument in plus ar fi faptul ca , in aceaste cazuri, parintii defunctului ar aparea ca mostenitori rezervatari exheredati in virtutea legii, desi exheredarea unor mostenitori depinde exclusiv de vointa defunctului.
- faptul ca in conceptia legatului prezumat se accepta ca sotul supravietuitor poate opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala prevazut de art. 1 si a legatului prezumat prevazut de art. 5 din Legea nr. 319/1944.
Un argument in plus : conceptia legatului prezumat vine in contradictie cu dispozitile art 5, care prevad ca “in cazurile prevazute la art. 1 pct. b)-d) inclusive, sotul supravietuitor va mosteni, in afara de partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta.” Or, cazurile prevazute de art. 1 pct. b)-d) sunt cele in care sotul supravietuitor vine la mostenire, deci accepta mostenirea. Totodata, dreptul prevazut de art. 5 este in afara de partea sa succesorala, deci se naste doar daca exista o parte succesorala a sotului supravietuitor, deci daca a acceptat mostenirea.


Dreptul de mostenire legala al sotului supravietuitor in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali si in lipsa rudelor din cele patru clase


20. Potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor mosteneste din averea celuilalt sot:
- ¼ din mostenire, cand vine in concurs cu descendentii (clasa I de mostenitori legali), indiferent de numarul acestora;
- 1/3 din mostenire, cand vine in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (clasa a II-a de mostenitori legali, ambele subclase), indiferent de numarul acestora;
- ½ din mostenire, cand vine in concurs doar cu ascendentii privilegiati sau doar cu colateralii privilegiati (clasa a II-a de mostenitori legali, doar una dintre subclase), indiferent de numarul ascendentilor sau al colateralilor;
- ¾ din mostenire, cand vine in concurs cu ascendentii ordinary (clasa a III-a de mostenitori legali) sau colateralii ordinari (clasa a IV –a de mostenitori legali), indiferent de numarul acestora.
- intreaga mostenire, in lipsa rudelor defunctului din cele patru clase de mostenitori legali.

21. La stabilirea cotei sotului supravietuitor se tine seama doar de mostenitorii care vin efectiv la mostenire (renuntatorii, nedemnii si exheredatii nerezervatari fiind considerati straini de succesiune) si de clasa sau subclasa de mostenitori cu care vine in concurs, fiind indiferent numarul mostenitorilor din cadrul fiecarei clase sau subclase.

22. In caz de bigamie, daca sotul din casatoria nula a fost de buna credinta, in doctrina s-a precizat ca “mostenirea lasata de sotul bigam sau cota-parte din mostenire prevazuta de lege in favoarea sotului ” supravietuitor in concurs cu diferite clase de mostenitori legali se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul innocent din casatoria nula.

23. In cazul concursului sotului supravietuitor cu doua clase de mostenitori legali s-a pus problema stabilirii cotei succesorale a sotului supravietuitor ce se acorda, problema generala de faptul ca Legea nr. 319/1944 ii recunoaste cote succesorale diferite in raport cu fiecare dintre clasele (subclasele) de mostenitori legali .

24. In doctrina si in practica aparitia Legii nr. 319/1944 a creat o serie de controverse cu privire la modul in care se aplica cota succesorala legala a sotului supravietuitor si in special rezerva succesorala a acestuia asupra masei succesorale.

25. Cu privire la modul de aplicare a cotei succesorale a sotului supravietuitor asupra masei succesorale, majoritatea autorilor a sustinut ca mai intai se scade din masa succesorala cota sotului supravietuitor, ceea ce ramane urmand a se imparti intre ceilalti mostenitori legali potrivit cotelor stabilite de Codul Civil.

26. Solutia sus-mentionata nu este fundamental gresita, dar creeaza o serie de probleme in unele cazuri, probleme care au generat controverse in literature de specialitate si o practica neunitara a instantelor. Modalitatea de calcul ce va fi propusa (dupa analiza problemelor generate de modalitatea de calcul sus-mentionata) rezolva aceste probleme si creeaza un sistem unitar de calcul al drepturilor sotului supravietuitor.
Astfel, modalitatea de calcul sus- mentionata creeaza probleme atunci cand sotul supravietuitor vine in concurs cu doua cu doua clase de mostenitori legali, situatie ce apare in cazul exheridarii unor mostenitori rezervatari, precum si atunci cand vine in concurs cu mostenitori legali si legatari. Intrucat in opinia autorilor mentionati mai intai se scade din masa succesorala cota sotului supravietuitor, in cazul concursului sotul supravietuitor cu doua clase de mostenitori se pune probleme ce cota succesorala revine sotului supravietuitor, stiut fiind faptul ca Legea nr. 319/1944 prevede cote succesorale diferite pentru sotul supravietuitor in functie de clasa (subclasa) de mostenitori cu care vine in concurs.

27. In doctrina s-au propus trei solutii:
A. sotul supravietuitor va culege cota succesorala corespunzatoare concursului cu mostenitorii din clasa mai apropiata;
B. sotul supravietuitor va culege cota succesorala corespunzatoare concursului cu mostenitorii legali care vin la mostenire datorita exheredarii mostenitorilor din clasa mai apropiata;
c. sotul supravietuitor va culege o cota rezultata din media aritmetica intre cotele succesorale prevazute pentru concursul cu cele doua clase de mostenitori.
Nici una dintre cele trei variante nu este acceptabila, intrucat duce la incalcari ale drepturilor unora dintre mostenitori.

28. Astfel, daca sotul supravietuitor vine in concurs cu un descendent exheredat al defunctului (clasa I de mostenitori legali) si cu fratii defunctului (clasa a II-a de mostenitori legali – subclasa colateralilor privilegiati), potrivit variantei A, sotul supravietuitor ar avea cota de 4/16 (corespunzatoare concursului cu prima clasa de mostenitori), descendentul rezerva sa exheredat ar culege rezerva sa de ½ din ceea ce a ramas dupa defalcarea rezervei sotului supravietuitor, deci 7/16, iar restul de 5/16 din mostenire ar reveni fratilor defunctului.

- continuare in articolul urmator -

POSTA JURIDICA


Intrebare: Domnul N.A stabilit in Germania a imputernicit in Romania, la Constanta si la Bucuresti iar in prezent la Arad , pe cineva sa-i ridice pensia ce i se cuvine. La Constanta si la Bucuresti nu s-a cerut imputernicitilor sa faca copii legalizate dupa procura pe cand la Arad au aceste cerinte la toate institutiile cu care imputernicitii au contact. Domnul N.A. ne spune ca procura este scrisa in doua limli engleza si romana si este legalizata la un notar local si trimisa la Secretarul Statului , legalizare recunoscuta in Romania in mai multe situatii.
Raspuns: Institutiile din Arad de unde va ridicati pensia, nu au nici un drept sa va solicite acte suplimentare, daca procura este asa cum spuneti dvs. Ei trebuie sa va vireze pensia cuvenita fara a solicita nici un acte suplimentar. Daca beneficiati si in aceasta luna de acelasi tratament cabinetul meu de avocatura va lua masuri si ne vom implica pentru rezolvarea problemei fara ca dumneavoastra sa aveti vreo contributie baneasca.



Intrebare: Domnul P.S. din Germania are o problema mai delicata. In anul 1980 a trecut fraudulos granita in R.F. Iugoslavia, a fost retinut de politia sarba, condamnat de Tribunalul de la Varset la 2 saptamani de inchisoare. Dupa ispasirea pedepsei, la ora 2:00 AM a fost escortat de catre 2 politisti spre granita cu Italia. Cand a fost prins la Varset si condamnat, i s-au confiscat inelul de casatorie (18 k), o suma modica de bani si alte bunuri ce le avea domnul asupra lui, bunuri care nu au mai fost recuperate. Ne intreaba daca dupa 30 ani se mai poate face ceva.
Raspuns: Daca in acea seara ati fi ramas in arest pana dimineata acum nu ar fi existat nici o problema. In prezent, daca va adresati cu o actiune se va ridica exceptia de prescriptie a dreptului dvs la actiune, care va fi admisa. Va rog sa ne trimiteti copii dupa actele si procesul verbal intocmit in perioada detentiei.


Întrebare: A.H. din Germania întreabă cât timp şi în ce condiţii, o persoană străină poate rămâne pe teritoriul României.
Răspuns: Străinii aflaţi temporar, în mod legal în România, au dreptul de a rămâne pe teritoriul statului român până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau permis de şedere. Cei care nu sunt obligaţi să obţină viza pentru intrarea în România, li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în ţară. Aceştia au obligaţia de a anunţa organul de poliţie competent teritorial în termen de 3 zile de la data intrării, cu excepţia membrilor statelor Uniunii Europene. Pe durata şederii în România, străinii au obligaţia de a înştiinţa serviciul teritorial al Autorităţii pentru Străini care le-a acordat dreptul de şedere, cu privire la orice modificare intervenită în situţia personală sau legată de angajarea în muncă, pierderea, prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat. În cazul în care, străinul îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, Autoritatea pentru Străini va fi instiintată în maxim 15 zile de la data mutării, şi-l va lua în evidenţă, efectuând de asemenea şi menţiunile corespunzătoare în documentul de identitate. Străinul va trebuie să sesizeze organul de poliţie în maxim 48 de ore, de la pierderea sau furtul documentelor de trecere a frontierei. Pentru a se prelungi succesiv dreptul de şedere în România, până la 1 an, străinul trebuie să îndeplinească anumite condiţii prevăzute de lege ( art. 50-68 din O.U.G nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România). În art.64 din aceeaşi ordonanţă sunt cuprinse dispoziţii care privesc solicitarea dreptului de şedere având în vedere existenţa unei căsătorii, stabilindu-se cu minuţiozitate elementele prin care se poate stabili dacă o căsătorie este de convenienţă urmărind eludarea condiţiilor legale de intrare sau şedere a străinilor în România.
Pentru a desfăşura diverse activităţi cu caracter economic, profesional, comercial, umanitar, religios, străinii pot primi drept de şedere temporară sau permanentă în România.

Posta Juridica




Intrebare : Domnul S.V. din Germania întreabă cum trebuie să procedeze dacă un vecin a intrat cu circa 2 m pe proprietatea sa imobiliară din orasul Podu Iloaiei, judetul Iasi.
Răspuns: aveti la îndemână câteva actiuni judecătoresti, respectiv în revendicare imobiliară si actiunea în grănituire, pentru stabilirea hotarului între cele două proprietăti. Cele două actiuni se judecă la Judecătoria Iasi, trebuie timbrate cu taxă de timbru si timbru judiciar, trebui să administrati o serie de probe, respectiv interogatoriul pârâtilor, depunerea de înscrisuri, proba cu doi martori, precum si proba cu o expertiză tehnică de identificare a loturilor de teren. În primul caz, al revendicării terenului, trebuie să se identifice si portiunea de teren ocupată nelegitim de vecinul dumeavoastră, iar în actiunea în grănituire trebuie să se stabilească hotarul între proprietătile dumneavoastră.


Intrebare : Doamna N.A. din Germania întreabă cum trebuie să procedeze pentru vizitarea minorulul ce se află în întretinerea fostului sot, în România.
Răspuns: dacă sotul se opune, trebuie să formulati o actiune pe drept comun prin care să obtineti dreptul să vizitati copilul în anumite zile, după un program delimitat, iar în vacantele scolare să puteti lua minorul în vederea deplasării cu acesta în excursii, sejururi, aceasta doar pe teritoriul României. Pentru a vă deplasa cu acesta în Germania (sau în orice altă tară trebuie să obtineti o ordonantă presedintială hotărâtă de judecător.

Intrebare : Domnul P.C. din Germania întreabă care este calea de urmat pentru a desfiinta un titlu de proprietate emis pe numele unei persoane fizice din România care nu era îndreptătită să-l obtină.
Răspuns: în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005, publicată în M. Of. Nr. 653 din 22 iulie 2005, există posibilitatea constatării nulitătii absolute a titlului de proprietate al persoanei neîndreptătite. Cauza se judecă la judecătoria din circumscriptia teritorială unde se află terenul în cauză si este scutită de taxă de timbru si timbru judiciar. Actiunea poate fi formulată de către primar, prefect , Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, precum si de către dumneavoastră, dacă ati fost titularul dreptului de proprietate asupra terenului înainte de preluarea acestuia de către statul comunist.