Informaţii legislative


În rubrica de faţă, revista noastră îşi propune să prezinte apariţiile legislative din România, ce interesează cetăţenii germani de origine română, precum şi cetăţenii români ce domiciliază sau au reşedinţa în Germania.

Solicităm ca dumneavoastră, cititorii, să ne sugeraţi idei de prezentare a legilor sau ordonanţelor ce reglementează interesele dumneavoastră.

Am considerat că Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, prezintă un interes major pentru cititorii noştri, mulţi dintre ei personal sau prin ascendenţii lor, suferind intens fizic, moral şi material.

Mulţi dintre dumneavoastră aţi avut părinţi sau bunici arestaţi politic, astfel încât copilăria v-a fost marcată de aceste suferinţe.
Parlamentul României a votat Legea 221/2009, pentru stabilirea caracterului politic al condamnaţilor şi a reglementat regulile privind reparaţiile cuvenite.

În art.1 a acestui text, se prezintă intenţia legiuitorului, dându-se definiţia condamnării cu caracter politic prin cuprinderea tuturor faptelor pentru care au suferit foarte mulţi oameni:
“Art.1
(1) Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savarsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnari cu caracter politic condamnarile pronuntate pentru faptele prevazute in:
a) art. 185-187, art. 190, art. 191, art. 1931, art. 194, art. 1941-1944, art. 1961, art. 197, art. 207-209, art. 2091-2094, art. 210-218, art. 2181, art. 219-222, art. 224, art. 225, art. 227, art. 2271, art. 228, art. 2281, art. 229, art. 230, art. 2311, art. 258-261, art. 267, art. 2687, art. 2688, art. 26812, art. 26814, art. 26829, art. 26830, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, art. 349, art. 350, art. 5786 din Codul penal din 1936, republicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun in primejdie existenta si interesele Statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941;
c) Legea nr. 190/1947 pentru portul si vanzarea armelor de foc, publicata in Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infractiuni ce intereseaza siguranta interioara si exterioara a Republicii Populare Romane, publicat in Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e) art. 4 si 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozitiuni din legea nr. 187 din 1945, publicat in Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f) art.2 lit. a), b), d) si e), art.3 lit. a), b), f), g) si h) si art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sanctionarea infractiunilor economice, publicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g) Legea nr. 16/1949 pentru sanctionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului si propasirea economiei nationale, publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h) Decretul nr. 163/1950 pentru detinerea, portul si vanzarea armelor si munitiilor, precum si transportul explosivilor, publicat in Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea legii nr. 16 din 15 ianuarie 1949, pentru sanctionarea unor crime care primejduesc securitatea Statului si propasirea economiei nationale, publicat in Buletinul Oficial nr.68 din 12 august 1950; j) art. 166 alin. 2, art. 237 si art. 238 din Codul penal din 1968, publicat in Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3) Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic si condamnarea pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru orice alte fapte prevazute de legea penala, daca prin savarsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Caracterul politic al condamnarilor prevazute la alin. (3) se constata de instanta judecatoreasca, in conditiile prevazute la art. 4.”


Va urma

Multumim domnului avocat Lucian Pitigoi pentru documentele trimise. In cazul in care aveti intrebari, sunteti rugati sa postati pe forum.

Domnul A.C. din Berlin, cetatean roman cu resedinta in Germania, casatorit, ne intreaba cum trebuie sa procedeze ca sa divorteze de sotia sa din Falticeni, Romania. Acesta precizeaza ca este casatorit de 17 ani si in timpul casatoriei la data de 23 august 2000 s-a nascut un copil ce se afla in ingrijirea mamei.

Raspuns:
Pentru a promova o actiune de divort trebuie sa va adresati personal s-au printr-un mandatar - avocat imputernicit cu procura speciala, in fata judecatoriei Falticeni cu o actiune de despartenie. Pentru a evita deplasarea dvs, un avocat dintr-un Barou din Romania trebuie sa primeasca o procura speciala data de dvs. in Germania la Ambasada Romaniei sau la un Consulat.

Obiectul actiunii va fi multiplu, cuprinzand:
• actiune de despartenie,
• cerere privind mentinerea numelui sotiei sau revenirea la
numele anterior casatoriei,
• incredintarea minorului cu ascultarea acestuia deoarece are
varsta de peste 10 ani,
• stabilirea unei pensii de intretinere si cheltuieli de judecata,


Daca ati dobandit bunuri in comun din timpul casatoriei, va sfatuiesc sa promovati actiunea de partaj dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de divort.


Este posibila si judecarea capatului de cerere privind impartirea bunurilor comune dar atunci actiunea de divort va dura mai mult. Daca doriti sa promovati personal cerere de despartenie trebuie sa va prezentati la sediul Judecatoriei Falticeni.

Este mult mai eficient si economic sa mandatati un avocat printr-o procura speciala si acesta sa se prezinte in numele dvs., atat la promovarea cererii, cat si la toate termenele de judecata.

Pe parcursul judecarii cauzei veti face mai multe probe, si anume: acte si martori.

Pentru stabilirea numelui sotiei pentru viitor, pentru incredintarea minorului si pentru plata pensiei de intretinere este permis si interogatoriul pârâților. Dupa ce se pronunta hotarea judecatoreasca de fond la Judecatoria Falticeni, actul judecatoresc poate fi atacat in termen de 30 zile de la comuncare cu apel la Tribunalul Suceava, iar apoi, in termen de 30 zile, cu recurs la Curtea de Apel Succeava

Dupa investirea cu formula definitiva si irevocabila precum si cu forma executorie, hotararea se depune la Primaria Falticeni, Starea Civila, si se executa si in privinta celorlalte capete de cerere,cu privire la nume, la intretinerea minorului, a pensiei de intretinere, cu privire la cheltuielile de judecata.

POSTA JURIDICA



1.Întrebare: Doamna M.N. din Germania, ne întreabă cum poate redobândi proprietatea unei case din Dorohoi, judeţul Botoşani, care a intrat în posesia statului în mod ilegal, in anul 1962.

Răspuns: De la data de 22 decembrie 1989, au apărut mai multe acte normative cu privire la modul în care o persoană poate să-şi redobândească proprietatea asupra unui imobil confiscat sau preluat de stat în perioada comunistă. Printre acestea enumerăm: Legea nr. 18 din 1991 - Legea fondului funciar , Legea nr. 112 din 1995 - Lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, Lege nr.169 din 27 octombrie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 Legea nr. 1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, Legea nr. 10 din 2000 - Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Legea nr. 247 din 2005 - legile proprietăţii.



2. Întrebare: Domnul H.H. din Germania, se întreabă cum trebuie să acţioneze pentru a fi despăgubit ca urmare a unui accident petrecut în România, în raza localităţii Focşani, în luna ianuarie 2010.

Răspuns: Acţiunile dumneavoastră sunt bilaterale, respectiv pe latură penală şi civilă. Dacă a fost vorba de un accident de circulaţie între două automobile şi conducătorul auto ce a produs coliziunea este vinovat, dumneavoastră ca victimă, trebuie să vă adresaţi organului de poliţie rutier care a efectuat primele cercetări. În baza cercetărilor penale şi a unei expertize criminalistice cât şi medico-legale, se va stabili vinovăţia inculpatului. Acesta va fi trimis în judecată pentru vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art. 184 Cod penal. Competentă este Judecătoria Focşani. Alături de latura penală se va adăuga şi latura civilă, în care dumneavoastră veţi solicita constituirea ca parte civilă cu sumele pe care le consideraţi corespunzătoare intereselor dumneavoastră, şi care să cumuleze toate cheltuielile materiale la care puteţi suplimenta daune morale pentru suferinţele dumneavoastră şi despăgubiri civile periodice.

Dacă inculpatul a fost asigurat, şi trebuie să aveţi în vedere că în România, toate autoturismele sunt asigurate obligatoriu, urmează să răspundă şi firma de asigurare. Acţiunea civilă în acest caz, este scutită de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar. Sentinţa penală în care este cuprinsă şi latura civilă, poate fi atacată cu apel şi recurs de partea nemulţumită. După rămânerea definitivă a sentinţei penale, puteţi cere firmei de asigurare sau executorului judecătoresc din Focşani, executarea silită a hotărârii judecătoreşti.

Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 - continuare din numărul anterior


Toate efectele hotărârilor judecătoreşti de condamnare cu caracter politic, prevăzute de art.1, sunt înlăturate de drept.
Aceste hotărâri nu pot fi invocate împotriva persoanelor care au făcut obiectul lor.
Din practica recentă a instanţelor de judecată din România, observăm că acţiunile cu obiectul juridic privind constatarea condamnărilor cu caracter politic ce înlătură efectele acestor hotărâri cât şi măsurile de dezdăunare a victimelor sau a urmaşilor acestora, au fost admise.
Sub aspect material, s-au acordat despăgubiri între 2500 euro şi 300 000 euro.
Legea se ocupă şi de măsurile administrative cu caracter politic pe care le defineşte art. 3:
“Constituie masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre urmatoarele acte normative:
a) Decretul nr.6 din 14 ianuarie 1950, Decretul nr. 60 din 10 martie 1950, Decretul nr. 257 din 3 iulie 1952, Decretul nr. 258 din 22 august 1952, Decretul nr. 77 din 11 martie 1954 si Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958;
b) Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2/1950, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1154 din 26 octombrie 1950, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 344 din 15 martie 1951, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 326/1951, Hotararea Consiliului de Ministri nr.1554 din 22 august 1952, Hotararea Consiliului de Ministri nr.337 din 11 martie 1954, Hotararea Consiliului de Ministri nr.237 din 12 februarie 1957, Hotararea Consiliului de Ministri nr.282 din 5 martie 1958 si Hotararea Consiliului de Ministri nr.1108 din 2 august 1960;
c) Ordinul nr.100/Cabinet din 3 aprilie 1950 al Directiunii Generale a Securitatii Poporului;
d) Ordinul nr.5/Cabinet/1948, Ordinul nr.26500/Cabinet/1948, Ordinul nr.490/Cabinet/1952 si Ordinul nr.8/20/Cabinet/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
e) deciziile nr.200/1951, nr.239/1952 si nr.744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
f) Ordinul nr.838 din 4 decembrie 1952 al Ministerului Securitatii Statului.”
În art.4 al actului normativ, se precizează strategia de chemare în judecată a statului român şi etapele procesului:

”(1) Persoanele condamnate penal in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru alte fapte decat cele prevazute la art. 1 alin. (2), pot solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarii lor, potrivit art. 1 alin. (3). Cererea poate fi introdusa si dupa decesul persoanei, de orice persoana fizica sau juridica interesata sau, din oficiu, de parchetul de pe langa tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata.
(2) Persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative, altele decat cele prevazute la art.3, pot, de asemenea, solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(3) Instanta de judecata este obligata sa ia toate masurile pentru obtinerea sau, dupa caz, reconstituirea dosarului in care a fost pronuntata hotararea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania.
(4) Cererea este imprescriptibila, fiind scutita de taxa de timbru, iar competenta de solutionare apartine tribunalului, sectia civila, in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata. Cererea se judeca in contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(5) Judecarea acestor cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.”

Conform art. 5, orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv, pot solicita instanţei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare aprezentei legi, obligarea statului la:
a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va tine seama si de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauza în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare;
b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despăgubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, cu modificările si completările ulterioare;
c) repunerea în drepturi, in cazul in care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militara.
(2) Hotărârile judecatoresti pronuntate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt puse în executare de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(3) Cererile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru.
(4) Prezenta lege se aplică si persoanelor cărora le-au fost recunoscute drepturile prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările si completările ulterioare, persoanelor cărora li s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistenta anticomunista, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare, în măsura în care se încadrează in prevederile art. 1, 3 si 4, precum si persoanelor care au fost condamnate prin hotărâri judecatoresti pentru săvârsirea de infractiuni la care face referire prezenta lege si care au obtinut desfiintarea, anularea sau casarea hotărârilor de condamnare, ca urmare a exercitarii căilor extraordinare de atac, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu conditia să nu fi beneficiat de drepturile prevazute la alin. (1) lit. a), b) sau c).
(5) Acordarea de despăgubiri în conditiile prevazute la alin. (1) lit. b) atrage încetarea de drept a procedurilor de solutionare a notificărilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau Legii nr. 247/2005, cu modificările si completările ulterioare.
Caracterul politic al condamnărilor prevăzute de prezenta lege va fi mentionat pe hotărârile judecătoresti prin care au fost pronuntate astfel de condamnări, in cazul in care se elibereaza o copie de pe acestea. (art.6)
Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infractiuni contra umanitătii si persoanelor condamnate pentru că au desfăsurat o activitate de promovare a ideilor, conceptiilor sau doctrinelor rasiste si xenofobe, precum ură sau violentă pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase si inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie.(art.7)

INFORMATII LEGISLATIVE



PROCEDURI
de suspedare a dreptului de utilizare a unui autovehicol prin retinerea certificatului
de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare

Art.1. - Inspectorii de trafic ai Autoritatilor Rutiere Romane – ARR, denumiti in continuare inspectori de trafic, sau, dupa caz, ofiteri si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitate de politisti rutieri, denumiti in continuare politisti rutieri, dispun, potrivit legii, sspendarea dreptului de utilizare a unui autovehicul prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare atunci cand constata contraventii pentru care legea prevede o astfel de masura.
Art.2. - (1) Oprirea unui autovehicol pentru control se face, de regula, in afara partii carosabile, iar acolo unde nu exista asemenea conditii, cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pe acostament sau langa bordura ori in spatiile destinate parcarii. Daca drumul este intens circulat, oprirea se face pe o artera laterala, pentru a nu stanjeni circulatia celorlalte vehicule. Pe timpul noptii, aceste locuri trebuie sa fie iluminate.
(2) Nu se permite oprirea vehiculelor pentru control in curbe, pe sectoare de drum inclinat, unde vzibilitatea este redusa, in intersectii, pe trecerile pentru pietoni, pe portiuni de drumuri inguste, precum si in orice alte locuri unde ar impiedica desfasurarea normala a traficului.
(3) In interiorul localitatilor, oprirea se face langa si paralel cu trotuarul, iar in lipsa acestuia, cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, astfel incat sa nu fie afectata fluenta traficului rutier.
Art. 3. - (1) Retinerea placutelor cu numarul de inmatriculare se face dupa demontarea acestora de catre conducatorul autovehicolului, iar atunci cand acesta refuza, de catre agentul constatator, intr-un spatiu destinat parcarii.In vederea aplicarii masuri, conducatorul autovehiculului are obligatia de a deplasa vehiculul in cel mai apropiat loc indicat de agentul constatator.
(2) In raport cu persoana care are calitatea de agent constatator, in caz de neconformare a conducatorului autovehicolului:
a) politistul rutier aplica dispozitiile legale in vigoare privind nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat in exercitatea atributiilor de servici; sau
b) inspectorul de trafic aplica dispozitiile legale in vigoare privind sustragerea de la efectuarea controlului in traficul rutier.
Art.4. - (1) Dupa intocmirea procesului verbal de constatare a contraventiei, agentul constatator dispune suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului, intocmind in acest sens procesul-verbal de retinere a placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, denumit in continuare proces-verbal de retinere, al carui model este prevazut in anexele nr. 1a) si 1b).
(2) Procesul-verbal de retinere se intocmeste in doua exemplare. Un exemplar se inmaneaza conducatorului autovehicululuisau, in caz de refuz al primirii, se comunica acestuia de catre agentul constatator.
(3) Suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului opereaza din momentul incheierii procesului-verbal de retinere, chiar daca s-au retinut doar placutele cu numarul de inmatriculare.
(4) Motivele pentru care nu a putut fi retinut certificatul de inmatriculare al autovehiculului se inscriu in procesul-verbal de retinere.
Art.5. - (1) In urma aplicarii masurii suspendarii dreptului de utilizare a autovehiculului, atat autovehiculul, cat si marfa sau persoanele transportate se afla sub raspunderea juridica a utilizatorului autovehiculului, conform legii.
(2) In urma aplicarii masurii suspendarii dreptului de utilizare a autovehiculului, contravenientul este responsabil pentru eventualele pierderi cauzate tertilor, inclusiv persoanelor transportate.

VA URMA IN NUMARUL URMATOR

POSTA JURIDICA

Domnul B.A. din Germania ce este cetatean roman din Iasi– intreaba care este procedura de urmat pentru a intra in posesia imobilului: casa si teren, restituit de primaria Mun Iasi , in temeiul Legii 10/2001. Imobilul este ocupat de 3 familii de chiriasi.

Raspuns:
In mod legal odata cu restituirea imobilului, autoritatile trebuiau sa va puna si in posesia imobilului, in situatia dvs, aveti 2 categorii de ocupanti ai imobilului: o familie cu contract de inchiriere legal incheiat, si prelungit si 2 familii ce nu se gasesc in situatia de a avea contracte de inchiriere incheiate legal, ocupand abuziv cele 3 camere.
1. Pentru prima categorie in care intra familia cu contract de inchiriere incheiae legal si prelungit, urmeaza sa negociati cu aceasta o chirie rezonabila avand in vedere posibilitatile materiale ale acesteia.
La expirarea termenului din contractat familia chiriasa trebuie sa elibereze spatiul iar in caz contrar puteti face eliberarea cu judecator.
Dupa ramanearea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti, in conditii de opozitie a familiei chiriase puteti apela la cadrul juductoresc din cadrul Curtii de Apel iasi.
2. Pentru celelalte doua familii care locuiesc fara contract de inchiriere aveti la indemana o actiune judecatoreasca in evacuare, instanta competenta este Judecatoria Iasi si va judecati in procedura dreptului comun, taxa de timbru este de 10 lei la care alaturati un timbru judiciar de 0.15, formulati o cerere in 2 exemplare o depuneti la registratura instantei de judecata insotita de actele ce dovedesc calitatea de proprietar, durata procesului in fond si cai de atac este de 1 an /1an si jumatate. Dupa ramanerea definitiva irevocabila, si executorie , investiti actul judecatoresc si va adresati executorului judecatoresc.
3. Toate chelt de judecata le recuperati de la parati.

BAROUL JUDEŢULUI IAŞI
Cabinet Individual de Avocatură “LUCIAN PIŢIGOI”
AV. TITULAR LUCIAN PIŢIGOI
Sediu principal: Iaşi, str. Sf. Lazăr nr. 4, bl. Peneş Curcanu, et. 1
Tel: 0744-765931;Tel./Fax 0232 232 003

„Cabinet Individual de Avocatură Lucian Piţigoi”
AV. TITULAR LUCIAN PIŢIGOI
Sediu principal: Iaşi, str. Sf. Lazăr, nr.4, bloc Peneş Curcanu, mezanin
Tel: 0744.765.931; Tel/Fax : 0232.232.003
Asigurare de răspundere civilă profesională 100 000 euro
Emisă de Allianz – Ţiriac Asigurări S.A.; Poliţa nr. 2878411/11.03.2010




Informatii legislative



Incuviintarea adoptiei. Conditii de fond. Garantii morale

Din economia textelor consacrate de art. 6 din O.U.G. nr. 25/1997, coroborat cu art. 4 alin. (1) din acelasi act normativ, se desprind doua ipoteze distincte in care masura adoptiei este facuta de o singura persoana si aceea in care este facuta de soti, adica de o familie in formularea art. 6 din ordonanta, iar atunci cand in speta dedusa judecatii se regaseste prima ipoteza, persoana care adopta, fiind casatorita, are nevoie de consimtamantul sotului sau, cerinta justificata de ideea ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.
Instanta de fond, relativ la sotul petitionarei, trebuie sa verifice numai daca aceasta si-a dat consimtamantul la adoptie, aceasta reprezentand doar o conditie de fond pentru ca sotia sa sa poata adopta; situatia trebuie deosebita de aceea in care amandoi sotii devin adoptatori.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila,
sentinta nr. 14/F din 10 ianuarie 2005 irevocabila prin decizia nr. 902/R din 7iulie 2005 a C.A. Bucuresti,Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, nepublicate




Incuviintarea adoptiei. Dobandirea prin adoptie de catre copil a numelui celor care adopta. Aplicarea legii in timp
In cazul in care minorul fusese incredintat in vederea adoptiei anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 73/2004, dispozitiile O.U.G. nr. 25/1997 raman aplicabile cererile inregistrate dupa intrarea in vigoare a legii noi, in conformitate cu dispozitiile art. 72 alin. (2) din aceasta lege.
Potrivit dispozitiilor art. 21 alin. (1) din O.U.G. Nr. 25/1997, copilul dobandeste prin adoptie numele celui care adopta; daca adoptia se face de catre soti care nu au un nume de familie comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa il poarte.

Tribunalul Bucuresti, Sectia aV-a civila
sentinta nr. 198/F din 16 martie 2005, irevocabila, nepublicata





Adoptia internationala. Cerere solutionata dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr.1/2004


Potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 1/2004, cererile pentru incuviintarea adoptiei copiilor romani inaintate de catre o persoana sau familie cu cetatenie staina, in cazul carora guvernul a aprobat inaintarea dosarelor catre instantele judecatoresti competente pana la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se solutioneaza potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acestora.

Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta nr. 131/F din 16 februarie 2005, irevocabila, nepublicata


Incuviintarea adoptiei in temeiul Legii nr. 273/2004. Adoptat major, fiul sotiei adoptatorului

Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil. Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a cresut-o in timpul minoritatii sale, in aceasta ipoteza nefiind necesar consimtamantul la adoptie al parintilor firesti.


Tribunalul Bucuresti, Sectia aV-a civila, sentinta nr. 253/F 23 martie 2005, irevocabila, nepublicata

Adoptat minor , fiul sotiei adoptatorului. Consimtamant la adoptie. Consimtamant liber si neviciat

Cererea de incuviintare a adoptiei formulate de sotul mamei firesti a minorului are natura unei adoptii in familie, potrivit art. 20 lit b) din Legea nr. 273/2004.
Instanta are obligatia de a examina caracterul liber si neviciat al consimtamantului, inclusiv imprejurarea ca niciuna din parti nu l-a exprimat in considerarea vreunei promisiuni sau efecturarii vreunei contraprestatii, indiferent de ce natura.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta nr. 435/F din 11 mai 2005, irevocabila, nepublicata

„Cabinet Individual de Avocatură Lucian Piţigoi”
AV. TITULAR LUCIAN PIŢIGOI
Sediu principal: Iaşi, str. Sf. Lazăr, nr.4, bloc Peneş Curcanu, mezanin
Tel: 0744.765.931; Tel/Fax : 0232.232.003
Asigurare de răspundere civilă profesională 100 000 euro
Emisă de Allianz – Ţiriac Asigurări S.A.; Poliţa nr. 2878411/11.03.2010





Posta Juridica

Intrebare: Domnul L.P. din Hamburg este asociat intr-o societate comerciala din Romania si ne intreaba care este termenul minim de convocare a Adunarii Generale.
Raspuns: In conformitate cu art 117,/ alin. 6. Legea nr 31/1990 ce reglementeaza constituirea si funcitonarea scietatilor com. Din ro termenul de intrunire in adunarea generala nu poate fi mai scurt de 30 zile, de la publiarea convocrii, in “m.o al ro”
Nerespectarea acestui termen determina nulitatea absoluta a convocarii si respectiva a adunarii generale deoarece aceasta norma are un acter imperativ. Actionarii nu pot stabili un termen mai scurt de 30 zile de oarece aceasta ar constitui o incalcare a legii societatilor comerciale .


Intrebare: Domana A.L. din Hannover este mostenitoare a autorului sau si intreaba daca are dreptul sa ceara restituirea proprietatilor acestuia confiscate de regimul comunist roman, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Acesta arata ca nu a acceptat mostenirea pana in prezent.
Raspuns: In temeiul art 4 alin. 3. dini 2010 succesibili care dupa 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea succesorilor lor sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii, pentru bunurile care fac obiectul legii.
Ceea ce da insa valoare de acceptare a succesiunii este numai cererea de restituire a unuia din bunurile ce fac obiectul de aplicare a legii, formulata in nume propriu de cel ce se considera persoana indreptatita la restituire. Cererea poate fi promovata personal sau prin mandatar special. Daca persoana indreptatite nu formuleaza cerere de restiture profita ceilati mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire a proprietatii.

Informatii legislative

Adoptia 2


Adoptia majorului. Legea aplicabila.

In ipoteza in care se solicita incuviintarea adoptiei cu privire la un major, iar cererea a fost formulata ulterior datei de 1 ianuarie 2005, nu devin incidente dispozitiile cu caracter derogator ale art. 72 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, acestea referindu-se doar la cererile de incuviintare a adoptiei unui minor, astfel ca legea aplicabila este legea noua.

Tribunalul Bucuresti , Sectia aV-a civila, sentinta nr. 245/F din 23 martie 2005, irevocabila, nepublicata



Adoptia copilului minor sub imperiul O.U.G. nr. 25/1997. Inadmisibilitatea cererii de schimbare a prenumelui minorului.

Cererea petentilor de a se dispune schimbarea prenumelui minorului prin hotararea prin care se incuviinteaza adoptia este neintemeiata, art. 21 din O.U.G. nr. 25/1997 reglementand doaacr dobandirea prin adoptie de catre copil a numelui adoptatorilor. Petentii au posibilitatea de a urma procedura administrativa prevazuta de lege in acest sens.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta nr. 179/F din 8 martie 2004, irevocabila, nepublicata

Conditia diferentei minime de varsta intre adoptat si adoptator. Exceptii

Faptul ca in casatoria petentuluicu mama adoptatoarei a rezultat o familie armonioasa, avand in intretinere si un amt minor, ca este in interesul acestora asigurarea unui mediu familial stabil si echilibrat, dar si grija manifestata, precum si atasamentul deosebit care s-au creat in patru ani (de la casatoria petentului) intre adoptator si adoptata pot constitui argumente temeinice pentru a se face aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 25/1997, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 87/1998, in ceea ce priveste diferenta de varsta, mai mica de 18 ani, dintre adoptator si adoptat.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta 182 din 8 martie 2004, irevocabila, nepublicata



Exprimarea consimtamantului la adoptie in cazul minorului declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca

Nu este necesara pentru solutionarea cauzei hotararea Comisiei pentru Protectia Copilului de exprimare a consimtamantului acesteia la adoptie, intrucat exercitiul drepturilor parintesti a fost delegat prin sentinta civila de declarare a abandonului in favoarea Directiei Generale Judeteana pentru Protectia Dreptului Copilului, careia i s-a delegat exercitiul drepturilor parintesti, este un organ administrativ , reprezentat legal de directorul general al acesteia,care si-a exprimat consimtamantul la adoptie, in cuprinsul declaratiei aflate la dosar.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta nr. 180 din 8 martie 2004, irevocabila, nepublicata


Incuviintarea adoptiei copilului sotului. Numele adoptatului. Renuntarea la judecata.

Potrivit art. 53 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, adoptatul dobandeste prin adoptie numele adoptatorului, aceste dspozitii fiind interpretate in sensul ca instanta judecatoreasca va dispune intotdeauna, in urma incuviintarii adoptiei, cu privire la numele pe care il va purta adoptatul, fie el major sau minor, indiferent daca exista sau nu un capat de cerere expres formulat in acest sens.
Indiferent de momentul pe care sotii il aleg pentru a declara optiunea cu privire la numele adoptatului, ei au o obligatie legala in acest sens, iar instanta de judecata va lua act de manifestarea definitiva de vointa, ce constitue in aceasta privinta rezultatul acordului comun al sotilor.


Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, sentinta nr. 419 din 4 mai 2005, irevocabila, nepublicata

Posta Juridica


AC din Frankfurt - ”Sunt din Iasi si vreau sa accesez fonduri eligibile (masura 313) pentru constructia unei pensiuni in Judetul Iasi, va intreb ce forma juridica este mai indicata pentru aceasta activitate.”

R: Fondurile FADR (masura 313) pot fi accesate de persoane fizice autorizate (PFA) si de societati cu raspundere limitata (SRL). In situatia in care nu aveti o firma, este imperios sa infiintati o activitate ca persoana fizica autorizata (PFA) sau o societate cu raspundere limitata (SRL). Dupa infiintarea uneia din aceste forme de activitate comerciala va adresati cu o cerere de finantare.
Masura 311 denumita “incurajarea activitatilor turistice” are ca scop dezvoltarea activitatii turistice in zonele rurale pentru cresterea numarului locurilor de munca precum si pentru cresterea atractivitatii teritoriului provincial.
Beneficiarii acestei masuri trebuie sa fie inregistrati la Registrul Comertului si saaiba ca obiecte de acivitate turism si servicii. Proiectul pentru accesarea fondurilor se realizeaza de dvs sau de o firma specializata. Aveti grija ca la infiintare, atat sediul social cat si punctele de lucru sa fie amplasate in mediu rural.
Toate modificarile sediului social sau punctele de lucru trebuie sa aiba in vedere situarea acestora la sate. Pot beneficia de aceste fonduri comunele si ONG- urile.