Moderatori: Moderators
Forum Alimentari RSSReply
România din Capitala Suediei are 9000 de metri pătraţi... Încă.
AutorDescriere extinsa:
ACTIV SPIRIT
Junior
Avatar

Posturi: 23
Contributii: 23

Sex: _NEUTRAL_
Online: Nu
Data: 25/01/2010 22:43
România din Capitala Suediei are 9000 de metri pătraţi... Încă.
#post3468
Motto
"Bisericuţa din sat a fãcut cã neamul nostru şi azi mai existã! Pentru
aceea cu toţi câţi suntem cu tragere şi iubire adevãratã faţã de neamul
nostru, cu bucurie şi cu deosebitã plãcere observãm când poporul e cu
tragere şi iubire faţã de bisericã, cãci, suntem siguri, poporul nostru pânã
umblã la bisericã se roagã româneşte, vorbeşte cu preotul sãu româneşte
şi el rãmâne român."

Vasile Lucaciu - 1904, Un smerit memoriu



România din capitala Suediei are 9000 de metri pătraţi... Încă.

Pe lângă platoul continental recâştigat anul trecut în proces cu Ucraina, România ar mai putea avea un spaţiu strategic, de spiritualitate proprie, în Suedia. Ce-i drept, aceasta ar avea dimensiuni mai mici dar cu un potenţial extrem de important în context european.
O mini-Românie, de aproximativ 9000 de metri pătraţi, este pe cale de a fi construită, la Stockholm, prin eforturile Asociaţiei Culturale Româno-suedeze Frăţia.
Naşterea mini-României din Scandinavia nu este un proces simplu. Au fost necesare eforturi extraordinare până la obţinerea, în acest scop, a terenului din partea autorităţilor suedeze. Complexitatea lucrărilor presupune şi costuri pe măsură iar în lipsa unei intervenţii a românilor de bună credinţă, cu posibilităţi materiale, ori chiar a statului român, a Patriarhiei Ortodoxe Române, păstrarea suprafeţei dedicate acestei mici Românii, este pusă sub semne de întrebare.
Autorităţile de la Bucureşti au ocazia să demonstreze că fac ceva concret pentru promovarea unei imagini pozitive a românilor în lume dar şi de data aceasta au păstrat tăcerea. Miliardarii români cărora li s-a cerut sprijinul, de asemenea, au păstrat tăcerea până în prezent. În aceste condiţii, familia Borca, părintele Gheorghe şi doamna Elena, doi români bănăţeni veniţi în Suedia de 24 de ani, fac eforturi personale impresionante, alături de Asociaţia Culturală Româno-suedeză Frăţia, pentru găsirea surselor de finanţare a proiectului. S-ar putea întreba, cum contribuie românii din Suedia la sprijinirea acestui demers? Dincolo de părerea că aici viaţa este plină de roze, nu sunt, în general, oameni bogaţi. Totuşi, unii dintre ei au răspuns favorabil apelului de sprijin lansat recent pentru sprijinirea obţinerii unui împrumut bancar destinat susţinerii lucrărilor care încep în perioada primelor luni ale acestui an. Nevoile sunt însă mult mai mari. Alternativa, pe de altă parte, ar putea fi jenantă pentru comunitatea de români, în general, şi nici nu e de imaginat după atâtea eforturi.

* România din Suedia, în armonie cu valorile europene

Cum ar fi ca mergând prin Stockholm să-ţi apară în faţă o biserică maramureşeană încadrată de complex cultural cu specific arhitectual românesc? Întrebarea nu este retorica, nici nu prezintă o idee utopică. Românii din Suedia au făcut primii paşi spre realizarea acestui plan ambiţios, având convingerea că în prezent Capitala Suediei este un loc cu un potenţial uriaş pentru recâştigarea percepţiei pozitive în Europa a românilor aflaţi în afara ţării. Centrul proiectului este o biserică maramureşeană din lemn în jurul căreia un complex arhitectural destinat activităţilor culturale, sociale şi dialogului ecumenic va fi locul din care pornesc acţiuni concrete menite a aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc şi promovarea sa în armonie cu valorile societăţii suedeze şi europene.
Construirea unui centru cultural are şi menirea de a găzdui un muzeu român la Stockholm.

* "Vrem să obţinem, la Stockholm, respectul Europei pentru români ".

Piatra de temelie pentru prima biserică ortodoxă română de lemn, în stil maramureşean, din nordul Europei a fost pusă duminică, 26 aprilie 2009, la Stockholm, după Sfanta Liturghie arhierească oficiată de către Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
Terenul pe care se doreşte construirea bisericii a fost obţinut în vara anului 2006, în urma unor demersuri făcute de preotul Gheorghe Borca din Parohia Ortodoxă Română "Adormirea Maicii Domnului" Bredang-Stockholm şi de conducerea Asociaţiei "Frăţia", Elena Borca (preşedinte) şi Mirela Muth (vicepreşedinte).
"Comunitatea românilor din Suedia are astfel posibilitatea de a câştiga, în numele şi spre folosul tuturor fraţilor noştri, respectul Europei, într-o capitală europeană a unei foarte importante ţări care a deţinut până la sfârşitul anului 2009 preşedinţia Comisiei Europene", spune preşedinta Asociaţiei Culturale Româno-suedeze Frăţia , doamna Elena Borca.

* Primarul din Stockholm admiră, statul român nu zice nimic... încă.

Primarul oraşului Stockholm a apreciat că acest proiect este "unic pentru Europa de Nord". Publicaţia suedeză "Aftonbladet" relata în 17.oct 2007, o declaraţie a primarului oraşului Stockholm Mikael Söderlund, conform căruia acest proiect este unic în Scandinavia şi Europa iar Suedia şi România devin ţări surori prin cultură şi tradiţie şi o punte de legatură deschisă multor posibilităţi şi pentru toate nationalităţile convieţuitoare în Suedia. Suedia se implică şi ea în sprijinirea economică dar speră ca şi România să fie părtaşă în finanţarea lui. De asemenea, doreşte ca Biserica să fie ridicată şi în plină funcţiune la sfârşitul anului 2008, afirma responsabilul scandinav.
O asemenea apreciere din partea unui oficial suedez spune multe despre importanţa obţinerii din partea statului suedez a 9000 metri pătraţi de teren, în Capitala Suediei pentru realizarea proiectului.
În 18 sep 2007 – Guvernul împreuna cu Primăria oraşului Stockholm, prin decizia nr: Dnr.2007-01985-54 alocă Asociaţiei Culturale Frăţia 9 000 de m.p. pământ şi aprobă planul de construcţie.

"Deoarece acest proiect va deveni un centru cultural pilot, poate fi văzut ca unic în întreaga Suedie. Profilarea clară pe culturalism etnic deschide, de asemenea, posibilitatea organizării de conferinţe, cercetări etnografice făcute de cercetători, schimburi internaţionale – chiar şi sub formă de proiecte. Bine executat, acesta poate face din Bredäng un centrul naţional în acest domeniu", spune preşedintele Asociaţiei Frăţia.
În opinia doamnei Elena Borca, aici, tineretul poate învăţa să ducă mai departe moştenirea noastră culturală şi în acelaşi timp să primească o preocupare constructivă. Mai mult, acesta va fi şi un punct de întâlnire ecumenic pentru toate bisericile din regiune.
"Noi vrem, de asemenea, prin organizaţia noastră, să oferim o privire mai adâncă în rădăcinile culturale şi istorice ale celor două popoare - suedez şi român. În afară de rădăcinile cultural istorice care interesează pe mulţi se poate preconiza şi o realizare mai mare în privinţa acceptului şi respectului între diferite grupuri etnice. Dorim deasemenea să realizam un valoros schimb cultural între diferitele grupuri etnice cu care convieţuim împreună în Suedia." Părintele Gheorghe Borca argumentează nuanţat importanţa obiectivului: "Biserica de lemn – este prima bisericǎ românească din Suedia şi de pe teritoriul Peninsulei Scandinave. Ea este deja construitǎ şi se aflǎ la Poienile Izei, în Maramureş, are o arhitecturǎ unicǎ, asemǎnǎtoare cu arhitectura bisericilor norvegiene ( aşa numitele biserici din buşteni ). În "Cartea de Aur" a Bisericii şi a complexului care va deveni Centru Ecumenic în una din cele mai importante capitale europene vor figura numele tuturor ctitorilor care au contribuit la ridicarea acestui edificiu ce se doreşte o dovadă vie în lumea scandinavă şi în Europa a vitalităţii, vredniciei românilor şi a autenticelor valori milenare care i-au ajutat, încă odată, să construiască şi în vremuri de restrişte. Acest document va fi păstrat la loc de cinste, spre veşnică pomenire şi aducere aminte generaţiilor viitoare despre demnitatea de a fi român, pentru care s-au sacrificat românii de pretutindeni şi cei ajunşi în Scandinavia, la începutul acestui mileniu aducător de mult zbucium şi al unei pribegii de o dimensiune fără precedent în istoria poporului nostru.
Într-un moment istoric de restrişte, în care numele de român a fost lovit pe nedrept cu vorbe de ocară, acesta este scopul nobil în jurul căruia sunt chemaţi să se unească toţi fraţii noştri dornici să aducă o contribuţie cât de mică la repararea acestei realităţi dureroase şi la împlinirea unei nevoi spirituale
româneşti de trăire creştinească pe aceste meleaguri." Proiectul a stârnit interesul Ambasadei României la Stockholm, locaţia sa fiind vizitată recent de Ambasadoarea României, Excelenta Sa Răduţa Matache, care s-a pronunţat în termeni foarte pozitivi, arătându-se încântată de idee. Alte reacţii oficiale nu au apărut, încă, deşi a fost expediată o petiţie în acest sens şi pe adresa Preşedinţiei României. Excepţia de la tradiţia băgatului capului în nisip ar fi un semnal de schimbare de atitudine importantă din partea autorităţilor române, în acest caz.
Prima bisercă românească construită în Suedia şi în Scandinavia va deveni pentru locuitorii din regiune un bine cunoscut forum care va întări mai mult relaţiile apropiate dintre cultura română şi ceea suedeză, cât şi relaţiile dintre artă şi credinţă, sunt convinşi autorii proiectului.
Arhitectul Dorel Cordoş din Maramureş a executat schiţele preliminare ale proiectului, prelucrate ulterior de arhitectul suedez Tomas Enekvist din Stockholm.
Biserica şi iconostasul există deja şi aşteaptă în satul Poienile Izei să fie transportate la Bredäng. O parte a bisericii şi stranele se află în păstrare la locuinţa familiei Borca din Ådran - Huddinge. O mare parte a icoanelor din iconostas sunt păstrate în Biserica din Bredäng. Biserica a fost executată şi sculptată de meşteri constructori în biserici de lemn din Maramureş în colaborare cu preotul Ion Pop şi firma acestuia, "Monumente Tradiţionale SRL" Poienile Izei – Maramureş. Stranele şi iconostasul sunt sculptate în stejar de meşterul artizan Viorel Mihiş din Localitatea Baba- Maramureş prin firma acestuia, " S.C.Ripolin Prod SRL". Icoanele iconostasului sunt pictate de artista plastică Victoria Man din Cluj-Napoca- România.
Dorel Cordoş, arhitectul viitorului obiectiv românesc din Stockholm, s-a născut în Piatra Neamţ. După ce a lucrat la restaurarea Palatului Cotroceni şi a Mănăstirii Sâmbăta de Sus, a părăsit Capitala şi s-a stabilit în locul de baştină al soţiei - Sighetu Marmaţiei. Frumuseţea construcţiilor tradiţionale maramureşene a ajuns să-l obsedeze. A studiat toate detaliile caselor vechi, precum şi semnificaţia simbolurilor precreştine păstrate de ţărani pe porţi - rozetele care înfăţişează soarele şi cerul, linia şarpelui şi colţii de lup care protejează gospodăria.

* Cum se pot face donaţii în sprijinul "Românei" din Stockholm


Cei care doresc sa se alăture eforturilor de ducere la împlinire a acestui proiect pot contribui financiar prin depuneri în contul Asociaţiei Frăţia utilizând datele prezente pe siteul Asociatiei, www.fratia.se sau luând legătura cu Asociaţia, folosind următoarele date de contact:

Asociaţia Culturală Româno-Suedeză FRĂŢIA
Web site - www.fratia.se
Box: 2072 127 02 Skarholmen Org.nr. 802401-2190 Pg. 107 64 68 - 6 BG: 5923 - 7941
Tel. 08 - 531 807 44
E-mail: elena.borca@gmail.com

Rumänsk-Svenska Kulturföreningen ”FRATIA”

Număr de cont internaţional:
IBAN / SE13 8000 0832 7990 3237 9365
BIC / SWIFT SWEDSESS
Adresa de bancă
Swedbank AB (pub) Box 147
141 28 HUDDINGE; Sweden

Rumänska Ortodoxa Kyrkan i Stockholm

Număr de cont internaţional:
IBAN: SE09 8000 0832 7902 3561 2785
BIC / SWIFT SWEDSESS
Adresa de bancă
Swedbank AB(publ) Box: 205
147 01 TUMBA; Sweden


* Cum s-a înfiinţat Asociaţia Culturală Româno-suedeză Frăţia şi care sunt scopurile acesteia?

Elena BORCA, preşedinta asociaţiei:

"Înfiinţarea bisericii, entuziasmul enoriaşilor, încrederea lor în preot şi apropierea mea de ei a creat o atmosferă familială şi a făcut ca noi toţi să uitam de temeri şi reţineri. Odată nucleul format a urmat reîntregirea grupului de români care creştea cu timpul. Mie personal mi-a plăcut să cânt, să recit poezii şi să ascult poveşti spuse de bătrâni încă de mică. Mă atrăgeau foarte mult. Asa se face că duminicile, după Sf Liturghie, la cafea, am început să recit câte o poezie din Eminescu, Coşbuc sau Blandiana, apoi am continuat cu cântece vechi. Din rândul enoriaşilor s-au ridicat alte persoane şi au cântat romanţe româneşti, atmosfera devenind din ce în ce mai plăcută. Anii s-au scurs, cercul s-a mărit şi am început diferite activităţi culturale, în cadrul bisericii. Pot spune că deja ne-am format colţişorul nostru românesc. Dar simţeam că nu este suficient, ceva lipsea.
Stând de vorbă cu prieteni suedezi, aflând că ei ştiu atât de puţin despre România, despre cultura şi tradiţiile noastre - după părerea lor Clujul ar fi in Ungaria - sau ştiau doar despre Dracula şi Marea Neagră, mi-a venit ideea de a înfiinţa o asociaţie românească prin care să putem oferi suedezilor posibilitatea de a cunoaşte mai multe despre ţara de unde venim şi oamenii ei. Problema era cum să procedez, cui să mă adresez pentru a derula acest proiect, pentru a face ca dorinţa mea să devină realitate.
Într-o seară am fost invitaţi la o bună prietenă, Liliana Bartoi, pentru sfinţirea noului apartament. Printre altele i-am povestit gândurile mele. Ea, la fel de entuziasmată ca mine, mi-a spus că are o prietenă dansatoare într-un grup de suedezi care dansează dansuri populare din Moldova. A sunat imediat la ea şi a rugat-o să aducă o casetă video să vad felul în care aceştia dansează. Ea este persoana care putea să îmi dea toate detaliile şi să mă sprijine în deschiderea asociaţiei. Doamna se numeşte Ulla Eriksson. A venit cu o casetă pe care am vizionat-o împreună şi care m-a impresionat profund.
Pe data de 27 mai 1995, ne-am întâlnit la biserica din Bredäng, eu, soţul, Liliana Bartoi, Angela Ciochina, Ulla Erikson, casiera grupului de dansatori suedezi, Christina Husfeldt si Erland Lindholm şi s-a constituit comitetul pentru înfiinţarea asociaţiei. Ca preşedintă am fost aleasă eu, secretara - Liliana Bartoi, casiera - Christina Husfeldt, membru de consiliu - Erland Lindholm, revizor - Örjan Pettersson, comisia pentru alegeri- Gheorghe Borca si Angela Ciochina ai asociatiei romano-suedeze ”Fratia”. Duminica, la prima slujbă care a urmat a fost făcută publică înfiinţarea asociaţiei care a fost întâmpinată cu mare bucurie de către enoriaşi. Entuziasmul lor, împreună cu idei şi propuneri, înscrieri ca membri, au dus la crearea unei atmosfere aparte unde se simţeau cu toţii bine: ”Aici suntem în micuţa noastră Românie, de acum ne simţim acasă, trebuie să spunem că începem unitatea între noi şi ne regăsim rudele, prietenii noştri dragi, aici, în mijlocul comunităţii noastre”.
La început numărul de membri a fost mai restrâns datorită faptului că fostul regim comunist din România încă îşi exercita puterea şi eram cu toţii ”urmăriţi ” de teama de Securitate. Răuvoitorii erau peste tot şi încercau la tot pasul să ne impiedice. Nu au reuşit, grupul format a fost de neclintit.
Este important a înţelege principiile de bază ale interacţiunii diferitelor etnii în Suedia de azi.
Asociaţia are ca scop o mai bună cunoaştere a culturii româneşti de către suedezi şi alte minorităţi din Suedia, să faciliteze integrarea, să ridice nivelul de toleraţă între imigranţi, să păstreze, să încurajeze, să stimuleze, să prezinte, să promoveze şi să susţină creaţii de artă în această societate multiculturală în care trăim, să dezvolte şi să încurajeze activităţile pentru tineret, să organizeze spectacole şi expoziţii de artă susţinute de profesionişti şi amatori, cursuri, conferinţe, prelegeri pe diferite teme, să asigure dialoguri libere şi să păstreze libertatea cuvântului.
Menţionez că asociaţia nu are apartenenţă la nici o grupare politică şi este non-profit iar membrii acesteia nu sunt numai români."
Editat: 26/01/2010 15:40
Delete Edit Quote
 
Reply