COMUNICAT DE PRESĂ

Stockholm 24 septembrie 2009









În perioada 1 – 25 octombrie 2009 Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează expoziţia Pentru trup. În spaţiu. Pe masă dedicată obiectelor din metal şi având ca temă centrală relaţia acestora cu corpul uman şi cu spaţiul. Artiştii prezentaţi sunt Kuki Constantinescu (bijuterie), Vlad Gherghiceanu (sculptură şi Wolfgang Gessl (orfevrărie). Un loc important în expoziţie îl va ocupa trofeul creat de Kuki Constantinescu pentru Premiul Marin Sorescu acordat anual de către ICR Stockholm unui artist sau scriitor suedez.

Expoziţia va fi deschisă de jurnalistul cultural Märta Holkers, care va introduce publicului artiştii participanţi, precum şi selecţia de lucrări prezentate.

Pe parcursul expoziţiei vor avea loc la sediul ICR Stockholm încă două prezentări, după cum urmează :

8 octombrie, ora 18.30 - Artist’s talk cu Wolfgang Gessl

22 octombrie, ora 18.30 - Designul românesc contemporan – prezentare susţinută de Dragoş Olea şi

grupul Liste Noire (Ioana Nemeş och Maria Farcaş



Kuki Constantinescu (n. 1970 în România, locuieşte şi lucrează la Stockholm) a studiat la Academia de Artă din Bucureşti şi la Beckmans Designhögskola (Colegiul de design Beckman) din Stockholm. După doi ani de ucenicie la orfevrierul Wolfgang Gessl, Kuki Constantinescu s-a specializat în designul de bijuterii. Colecţiile propuse de aceasta au putut fi văzute la târgurile +46 din Stockholm şi Fresh Fish din Göteborg, precum şi în mai multe expoziţii din România. De asemenea, Kuki Constantinescu a conceput şi realizat trofeul Premiului Marin Sorescu, acordat anual de către Institutul Cultural Român de la Stockholm unui artist sau scriitor suedez.



Vlad Gherghiceanu (n. 1965 în România, locuieşte şi lucrează în Bucureşti) a studiat la Academia de Artă din Bucureşti, la Kunst–Akademie din Düsseldorf şi la Fachhochschule din Düsseldorf. Vlad Gherghiceanu a fost ucenicul maestrului Rolando Negoita. Lucrările sale au fost expuse atât în România, cât şi în străinătate. În expoziţia organizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm acesta participă cu noua sa lucrare Promisiuni, inspirată din seturile de construcţie Meccano, precum şi cu lucrarea video Lookin’ for the Holy Grail, realizată împreună cu artistul Nicu Ilfoveanu.



Wolfgang Gessl (n. 1949 în Austria, locuieşte şi lucrează la Stockholm) s-a specializat în prelucrarea aurului şi a argintului făcându-şi studiile la HTBL-Steyr din Viena cu profesorul Hans Angerbauer şi la Stockholm cu profesorul Sigurd Persson. Este maestru în orfevrărie şi timp de mai mulţi ani a predat la Konstfack (Colegiul Universitar de Arte, Meşteşuguri şi Design) din Stockholm. Obiectele sale se află, printre altele, în colecţiile Muzeului Naţional din Stockholm, Victoria & Albert Museum din London şi Muzeului Röhsska din Göteborg. Pentru expoziţia de la Institutul Cultural Român de la Stockholm Wolfgang Gessl a realizat o selecţie de obiecte de orfevrărie din argint inspirate din natură şi arhitectură. Ca material suplimentar acesta foloseşte cristalul de munte, obsidianul şi corianul.



Program cu publicul de luni până vineri, orele 10.00-17.00.

Intrare liberă!

Institutul Cultural Român de la Stockholm

Skeppsbron 20

Stockholm

......................................................................................................................................

Pentru mai multe informaţii puteţi vizita site-ul nostru www.rkis.se sau ne puteţi contacta la info@rkis sau 0046 8 20 76 00.

COMUNICAT DE PRESĂ

Presa suedeză aprobă unanim alegerea făcută de Academia Suedeză



Stockholm, 9 octombrie 2009. Presa suedeză îşi dedică secţiunile de cultură de astăzi aproape exclusiv Hertei Müller, publicând reacţii suedeze şi internaţionale, extrase din opera scriitoarei şi articole de analiză literară. Presa şi lumea literară suedeză se întrec în superlative la adresa laureatei din acest an: ”o alegere demnă”, “strălucită”, ”excepţională”, “fantastică”.



În programul special transmis de Radiodifuziunea suedeză la câteva ore după aflarea veştii, emisiune la care a participat şi Dan Shafran, directorul ICR Stockholm, s-a discutat printre altele despre faptul că, în opera Hertei Müller, “limba română invadează germana; se simte dinamica limbii române, care, spre deosebire de germană, a asimilat mult mai multe împrumuturi din alte limbi” (Lars Lönnroth). Invitaţii au amintit de asemenea poemele-colaj ale Hertei Müller, care indică rădăcini comune cu poeţii avangardişti. La cererea laureatei, emisiunea s-a încheiat pe tonurile unui cântec românesc interpretat de Maria Tănase.



Presa suedeză de astăzi citează de asemenea câteva dintre reacţiile româneşti, şi anume declaraţiile lui Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu şi Dan Shafran. “Premiul este o victorie parţială pentru literatura română şi o victorie totală pentru literatura universală”, a declarat, printre altele, Dan Shafran pentru cotidienele Svenska Dagbladet, Dagens Nyheter, Göteborgs-Posten ş.a.





Reacţii ale presei suedeze vis-à-vis de laureata din acest an



Maria Schottenius, şeful secţiei cultură a cotidianului Dagens Nyheter: “Herta Müller este cu adevărat demnă de Premiul Nobel. (… ) [Opera ei] ne face să simţim pe propria piele cum se transformă mentalitatea umană trăind într-o dictatură. Cum sunt anihilaţi oamenii… de către alţi oameni. E o temă apăsătoare. Dar pentru asta avem literatura. Şi pentru asta avem Premiul Nobel.”



Stefan Eklund, şeful secţiei cultură a cotidianului Svenska Dagbladet: ”Un laureat demn de respect. Romanele ei au cele două note distinctive care definesc majoritatea creaţiilor literare cu adevărat importante: exprimarea intransigentă şi conţinutul existenţial. (… ) Universul lingvistic al Hertei Müller nu seamănă cu al nimănui altcuiva – acesta este principalul ei atribut ca scriitor.”



Daniel Sjölin, scriitor şi realizator al emisiunii literare Babel a Televiziunii suedeze SVT: ”Rareori s-a întâmplat ca atât de multe persoane să ghicească numele laureatului. [Herta Müller] este de mai mulţi ani favorita redacţiei emisiunii Babel. Nu este un scriitor uşor de citit, stilul ei e uneori perceput de cititor ca un pumn în stomac şi nu tuturor le place genul ăsta de lectură.”



Mats Söderlund, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Suedia: ”o alegere strălucită”



Reacţiile câtorva dintre jurnaliştii suedezi care au menţionat-o public pe Herta Müller ca favorită în cursa pentru Nobel, la acuzaţia că a existat o scurgere de informaţii:



Maria Schottenius, şeful secţiei cultură la cotidianul Dagens Nyheter: “Aici e vorba de pură vrăjitorie. Citit în zaţul cafelei. Plecăciuni la lună. Şi ceva lectură..”



Stephen Farran-Lee, editor la Editura Bonniers: “Cred că zvonul ăsta a prins contur anul trecut, când întreg Comitetul Nobel a fost văzut la un seminar al Hertei Müller.” (notă: este vorba de seminarul organizat de ICR Stockholm la sediul său şi la Târgul de Carte de la Göteborg)

COMUNICAT DE PRESĂ

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA STOCKHOLM COMUNICĂ:



Nunta lui Oli de Tudor Cristian Giurgiu la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj de la Uppsala



Scurtmetrajul Nunta lui Oli al regizorului Tudor Cristian Jurgiu va participa în competiţia internaţională a Festivalului Internaţional de Scurtmetraj de la Uppsala ce se desfăşoară în perioada 19-25 octombrie. Cu această ocazie, ICR Stockholm l-a invitat la festival pe producătorul filmului, Bogdan Crăciun, care va introduce filmul şi va participa la discuţia Breakfast at the festival, organizată sâmbătă 24 octombrie, ora 10.00 la Cinematograful Grand.



Nunta lui Oli (regie: Tudor Cristian Jurgiu, 2009, 21': Singur în bucătăria lui din București, Dorel se pregătește pentru ceea ce pare a fi o petrecere. De fapt, este vorba de nunta fiului său, care are loc în SUA. Dorel va vedea nunta printr-o cameră web, alături de doi dintre prietenii fiului său. Pe micul monitor o vor cunoaște pe mireasă şi pe tatăl ei și vor fi martori la ceremonie.



Bogdan Crăciun este producatorul filmului Nunta lui Oli, din partea casei de producţie Libra Film. Lucrează de 3 ani în acest domeniu, fiind implicat, printre altele, în producţia filmului de lung metraj Cenuşă şi Sânge în regia franţuzoaicei Fanny Ardant, film a cărui premieră românească va avea loc în luna noiembrie.



Tudor Cristian Jurgiu studiază la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti. A mai regizat Fratele lui Dan (2008) şi Misiunea lui Fănel (2007). Nunta lui Oli, primul film pe care l-a realizat cu ajutorul unei case de producţie, a fost răsplătit cu premii la festivalurile internaţionale din România.



Institutul Cultural Român de la Stockholm este partener al Festivalului Internaţional de Scurtmetraj de la Uppsala încă din 2007. În ultimii anii, prezenţa filmelor româneşti în festival a fost din ce în ce mai vizibilă: în 2007, Marele Premiu al Festivalului a revenit scurtmetrajului Lampa cu căciulă de Radu Jude, iar în 2008 Premiul Juriului a fost acordat scurtmetrajului Interior. Scara de bloc de Ciprian Alexandrescu. Tot în 2008, festivalul a organizat în parteneriat cu ICR Stockholm două programe cu selecţii de scurtmetraje româneşti din ultimii ani, precum şi un seminar care i-a avut ca invitaţi pe regizorul Anamaria Chioveanu, producătorul Paul Sorin Damian şi criticul de film Andrei Gorzo. Printre realizatorii de film români care au vizitat festivalul la invitaţia ICR Stockholm se mai numără producatorul Ada Solomon si regizorul Marian Crişan.



..........................................................................

Persoană de contact: Simona Buzatu: simona.buzatu@rkis.se / tel: 0046 8 20 76 00.

COMUNICAT DE PRESĂ

Constantin Noica, în prim-plan la Stockholm



Cu ocazia aniversării în acest an a 100 de ani de la naşterea filosofului Constantin Noica, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează pe data de 5 noiembrie, la sediul său, o discuţie pe marginea vieţii şi operei acestuia. Invitaţi sunt filosoful român Cristian Ciocan şi profesorii universitari Hans Ruin şi Marcia Sá Cavalcante Schuback de la Catedra de filosofie a Universităţii Södertörn din Stockholm.



Punctul central al discuţiei îl va constitui volumul Jurnalul de la Păltiniş al lui Gabriel Liiceanu. Cartea a apărut de curând la editura suedeză Dualis în traducerea Åsei Apelkvist şi a Lilianei Donose Samuelsson, cu titlul Dagbok från Păltiniş, beneficiind de sprijinul Centrului Naţional al Cărţii prin programul TPS. Pornind de la tema cărţii, invitaţii vor dezbate aspecte precum libertatea filosofiei şi locul pe care ideologiile îl ocupă în istoria unei ţări.



În cadrul vizitei la Stockholm, Cristian Ciocan va susţine pe data de 6 noiembrie şi o prelegere la Universitatea Södertörn, în cadrul căreia le va vorbi studenţilor despre influenţa lui Martin Heidegger asupra filosofiei lui Constantin Noica.



Cele două evenimente sunt organizate, în parteneriat, de către ICR Stockholm şi Universitatea Södertörn.



Cristian Ciocan este preşedintele Societăţii de Fenomenologie din România. Este Doctor în filosofie al Universităţii Paris IV – Sorbonne, doctorat obţinut în luna februarie 2009. Între anii 2006-2008 a fost cercetător în cadrul Alexander von Humboldt Foundation, iar în prezent desfăşoară activităţi de cercetare la Colegiul Noua Europă din Bucureşti.



Hans Ruin este profesor de filosofie în cadrul Universităţii Södertörn, unde activează din 1999. Este specializat în fenomenologie, hermeneutică, Nietzsche, filosofie franceză modernă şi filosofie antică. Este co-redactor al Operelor complete ale lui Nietzsche în limba suedeză. Este membru în consiliul de administraţie al Societăţii scandinave de fenomenologie.



Marcia Sà Cavalcante Schuback este profesor asociat la Catedra de Filosofie din cadrul Universităţii Södertörn. Înainte de a se muta în Suedia, a lucrat ca profesor la Universitatea Federală din Rio de Janeiro (Brazilia). Pe lângă activitatea sa academică, Marcia Sà Cavalcante Schuback a tradus în portugheză, printre altele, lucrări ale filosofilor Heidegger şi Hölderlin.



Persoană de contact: Raluca Mihu, coordonator de proiect, tel +46 8-20 76 00, email: raluca.mihu@rkis.se.



Pentru mai multe informații despre ICR Stockholm accesați pagina www.rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

Succes suedez pentru poetul Ioan Es. Pop



Stockholm, 21 decembrie 2009. În cele câteva luni de la lansarea în limba suedeză, poetul Ioan Es. Pop a devenit deja pentru suedezi un reper al literaturii române. Volumul de versuri Ieud utan utgång (Ieudul fără ieşire, trad. Dan Shafran, Editura Tranan 2009) a fost recenzat cu entuziasm de cotidienele Svenska Dagbladet şi Helsingborgs Dagblad, precum şi de Radiodifuziunea suedeză. De asemenea, Ieud utan utgång a stârnit discuţii pe diverse bloguri literare suedeze (Bodil Zalesky, blogul scriitorului Thomas Nydahl, Sondera, Den långsamma bloggen).



Presa literară a remarcat la unison forţa poemelor lui Ioan Es. Pop: ”Claustrarea este un motiv central la poetul român Ioan Es. Pop, dar poemele în sine oferă o ieşire. Mulţumită lor, realitatea ne apare cu totul nouă. La câte poeme nu depinde totul de ton? Dacă tonul este credibil, dacă textul crede în el însuşi, cititorul este prins în mrejele lui. Tonul poeziei lui Ioan Es. Pop este unul care nu dă greş” scrie critical literar Erik Bergqvist de la Svenska Dagbladet. Comentariile lui Kristofer Folkhammar de la Helsingborgs Dagblad se îndreaptă în aceeaşi direcţie: ”Ieudul fără ieşire este format din poeme frumoase şi laconice despre claustrare, poeme cu efect întârziat. (… Scrise într-un stil aparent simplu, la o primă privire încremenite, poemele îmi pătrund pe nesimţite în minte, zguduindu-mă cu forţa lor. Pentru că această austeritate ascunde în sine o violentă forţă claustrofobă”. Jurnalista Bodil Zalesky receptează volumul într-un mod similar: ”poemele lui Ioan Es. Pop induc cititorului o tensiune sufletească cumplită, pur şi simplu îţi iau respiraţia”. În emisiunea Obs a Radiodifuziunii suedeze, scriitorul Henrik Nilsson comentează astfel: “în poemele lui Pop domină un sentiment de claustrare care poate fi asociat cu îngrădirile impuse de dictatură. Totuşi, nu cred că că aceste poeme trebuie interpretate politic, întrucât cuprind referinţe mitologice şi existenţiale mai presus de epoci şi de orânduiri politice anume”.



Ioan Es. Pop şi-a lansat volumul Ieudul fără ieşire în limba suedeză la începutul lunii septembrie, la sediul ICR Stockholm, precum şi în cadrul Târgului de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg. Cu acea ocazie, Ioan Es. Pop a fost intervievat pentru emisiunea radio Biblioteket în legătură cu propria creaţie literară, dar şi cu evoluţia liricii româneşti după 1989. Poeta Marie Lundquist, prezentă la lectura lui Ioan Es. Pop de la ICR Stockholm, rezumă seara astfel: “această seară de marţi aparent obişnuită a fost ca o alinare pentru suflet. (… Ioan scrie despre marile întrebări cu un stil simplu şi concret.“



Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia română, două cotidiene suedeze de prestigiu, Svenska Dagbladet şi Kristianstadsbladet, au publicat eseuri despre literatura română contemporană. Ambele articole îl plasează pe Ioan Es. Pop printre cele mai importante voci literare româneşti ale momentului, alături de Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Filip Florian, Nina Cassian şi Gabriela Melinescu.



Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

ICR Stockholm – o injecţie de cultură



Stockholm, 4 ianuarie 2010. Comparaţia aparţine ziarului Dagens Nyheter, cel mai mare cotidian din Suedia, care, în clasamentul de sfârşit de an, plasează ICR Stockholm printre eroii care au dat dinamism, culoare şi prospeţime oraşului Stockholm în anul 2009.



Institutul este declarat ca fiind o injecţie de cultură şi cel mai minunat lucru care s-a întâmplat pe Skeppsbron [bulevardul pe care se află sediul institutului] de la deschiderea clubului Reisen încoace. O încercare extrem de reuşită – şi pentru care noi, cei din Stockholm, îi suntem recunoscători – de a reliefa profilul cultural al unei naţiuni. Programele ICR Stockholm sunt aproape prea bune: expoziţiile, lecturile, dezbaterile sunt relevante chiar şi atunci când nu numai ţara ca atare este în prim plan.



ICR Stockholm este singurul institut cultural străin şi totodată singurul actor cultural ne-suedez prezent în clasament. Acesta cuprinde teatre, galerii de artă, cinematografe, cluburi, oameni de cultură, sportivi, multe dintre nume reprezentând parteneri ai institutului sau participanţi la programele acestuia: teatrul Dramalabbet, târgul de artă Supermarket, galeria de artă Färgfabriken, cinematograful Bio Rio, Kristina Lugn, scriitor şi membru al Academiei Suedeze, sau Marie-Louise Ekman, artist şi director al Teatrului Dramatic Regal.



Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

comunicat de presă

Decernarea Premiului Marin Sorescu pe anul 2010



Stockholm, 20 septembrie 2010. Premiul Marin Sorescu pe anul 2010 va fi decernat joi, 23 septembrie, la ora 15.00, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Târgul de Carte Bok- & Bibliotek de la Göteborg. Numele laureatului va fi dezvăluit cu ocazia ceremoniei de decernare. Vor participa patru dintre membrii juriului - Dan Shafran, Jonas Ellerström, Gabriella Håkansson şi Annina Rabe.



Premiul este decernat anual, în perioada toamnei, unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală. Valoarea premiului este de 50.000 de coroane suedeze şi un trofeu conceput şi realizat de artista Kuki Constantinescu.



Laureaţii de până acum ai premiului - Steve Sem-Sandberg, Nina Burton şi Peter Handberg – se vor întâlni duminică, la ora 11.00, tot în cadrul Târgului, pentru un seminar pe tema rolului crescând pe care îl joacă documentarea ştiinţifică în literatura suedeză contemporană.



Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

Centenar Emil Cioran LA ICR STOCKHOLM



Stockholm, 21 martie 2011. Institutul Cultural Român de la Stockholm sărbătoreşte pe 5 şi 7 aprilie 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran, printr-un program care cuprinde proiecţia în premieră suedeză a filmului ”Apocalipsa după Cioran” de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu şi o dezbatere despre receptarea operei lui Cioran în Suedia.

Documentarul ”Apocalipsa după Cioran” are la bază cel mai lung interviu acordat vreodată de Cioran, după o viaţă întreagă în care acesta a refuzat atenţia presei. Filmările s-au realizat la Paris, între 18 şi 20 iunie 1990. Dialogul dintre Emil Cioran şi Gabriel Liiceanu a fost ulterior publicat în volum, fiind tradus şi în suedeză (Dualis 1997, trad. Dan Shafran & Åke Nylinder). Filmul va fi proiectat la sediul ICR Stockholm pe 5 aprilie, la ora 17.30 şi pe 7 aprilie, la ora 18.30, şi va fi prefaţat de o scurtă prezentare susţinută de Dan Shafran.

Programul din 5 aprilie va mai cuprinde lecturi din opera lui Cioran în interpretarea actorului Christian Fex şi o discuţie între trei personalităţi ale culturii suedeze: Ann Heberlein, romancier, teolog şi filosof, Aris Fioretos, scriitor şi traducător, şi Lasse Söderberg, scriitor, eseist şi primul traducător al lui Emil Cioran în limba suedeză.

Lista traducerilor în suedeză cuprinde volumele De l'inconvénient d'être né (1986), Syllogismes de l'amertume (1989), Histoire et utopie (1992) şi Pe culmile disperării (1998).

Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ: COLONIA POETICĂ



Joi 24 martie, la ora 18.00, va vea loc la Clubul Ţăranului Român din cadrul MŢR o întâlnire între poeţii români Rita Chirian, Domnica Drumea şi Radu Vancu şi poeţii suedezi Leif Holmstrand şi David Vikgren. Cei cinci s-au cunoscut la atelierul de traducere organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm în 2010.



Întâlnirea de la Muzeul Ţăranului Român va consta în lecturi şi discuţii despre experienţa „coloniei poetice” şi despre ambiţiile noii literaturi în România şi în Suedia. Cu acelaşi prilej va fi lansat cel mai recent număr al revistei Poesis International, care cuprinde o secţiune de poezie suedeză, precum şi un articol despre atelierul de traducere, semnat de Rita Chirian.

Evenimentul va fi moderat de poetul şi traducătorul Claudiu Komartin, el însuşi participant la prima ediţie a atelierului de traducere, şi este organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm în colaborare cu Ambasada Suediei la Bucureşti, Swedish Arts Council şi Institutul Blecher.



Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

Extinderea ideii de artă în spaţiul public

Dezbatere la ICR Stockholm



Stockholm, 24 martie 2011. Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează marţi 29 martie dezbaterea "Expanding the Notion of Public Art", la care participă reprezentanţi ai organizaţiilor Baltic Art Center - Visby, consonni - Bilbao, Mossutställningar - Stockholm, Situations - University of the West of England Bristol, SKOR | Foundation for Art and Public Domain - Amsterdam şi Asociaţia Vector - Iaşi, membre fondatoare ale reţelei European Network for Public Art Producers (ENPAP). În cadrul evenimentului de la sediul ICR Stockholm, instituţiile îşi vor prezenta activitatea de cercetare şi producţie de artă destinată spaţiului public, precum şi argumentele înfiinţării reţelei ENPAP. Moderatorul discuţiei este Alicia Miller, cercetător britanic specializat în arta destinată spaţiului public şi economie creativă.



Proiectul ENPAP a fost lansat în mai 2010 de către cele şase instituţii mai sus-menţionate, care, deşi au programe diferite, au în comun interesul de a extinde ideea de artă în spaţiul public. În această primă fază. iniţiativa a luat forma unui proiect de cercetare de doi ani, care are ca scop înfiinţarea unei reţele a producătorilor de artă pentru spaţiul public. În cadrul proiectului, fiecare organizaţie contribuie cu experienţa proprie, reţeaua identificând astfel diverse contexte şi cadre instituţionale, precum şi posibilităţi de colaborare. România este singura ţară din regiune reprezentată în această reţea, prin intermediul Asociaţiei Vector. Înfiinţată în 1997 la Iaşi, Asociaţia Vector organizează Bienala Periferic, editează publicaţia Vector – cercetare critică în context, comisionează proiecte pentru spaţiul public şi organizează rezidenţe artistice (www.periferic.org). La dezbaterea de la sediul ICR Stockholm, Asociaţia Vector va fi reprezentată de către doi dintre membrii săi: Dan Acostioaei şi Livia Pancu.



Activitatea ENPAP este posibilă cu sprijinul UE (prin Programul „Cultura 2007-2013“), al Institutului Cultural Român de la Stockholm şi al instituţiilor suedeze The Foundation for the Culture of the Future, Stockholm Arts Council şi The Swedish Arts Council.


Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la tel +46 8-20 76 00 sau email: info@rkis.se.