COMUNICAT DE PRESĂ

Saviana Stănescu, în topul cotidianului suedez Dagens Nyheter





Stockholm, 2 decembrie 2008. În ediţia sa de duminică, Dagens Nyheter, principalul cotidian suedez, include piesa White Embers (titlu în suedeză: Vita Glöden) a Savianei Stănescu în clasamentul celor mai bune trei piese de teatru ale lunii noiembrie. Motivaţia criticului Ingegärd Waaranperä este: „Prin intermediul unei intrigi tensionate şi emoţionante, autoarea tratează problema terorismului şi a adopţiilor internaţionale, într-un moment în care lumea bogată şi cea săracă se confruntă pe plan individual.”



Piesa a avut premiera pe data de 7 noiembrie la teatrul experimental Dramalabbet din Stockholm şi a fost montată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Stockholm. White Embers a primit de-a lungul lunii noiembrie recenzii foarte bune în presa de specialitate. Astfel, piesa este descrisă de cotidianul Dagens Nyheter (9 noiembrie) ca fiind „un thriller dinamic”, în timp ce criticul de la Svenska Dagbladet (11 noiembrie) se declară ”impresionat” de spectacol, “plin de umor atât în text, cât şi în interpretare”, ”reuşind să transmită foarte mult într-un timp scurt”. O altă recenzie, apărută în revista teatrală on-line nummer.se (12 noiembrie), consideră piesa “remarcabilă”, „un duş rece aplicat siguranţei de sine occidentale.”





În anexă: versiunea originală a articolului din Dagens Nyheter; recenziile din Dagens Nyheter şi Svenska Dagbladet şi traducerile integrale.





Persoană de contact: Raluca Mihu, tel +46 8-20 76 00, email: raluca.mihu@rkis.se.



Pentru mai multe informaţii despre ICR Stockholm, vezi www.rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

Poeta Daniela Crăsnaru la Salonul de poezie de la ICR Stockholm



Stockholm, 3 martie 2009. Salonul de poezie continuă să prezinte publicului suedez poeţi din România. Astfel, marţi, 17 martie, la ora 18.30, ICR Stockholm o va avea drept invitată pe Daniela Crăsnaru, în dialog cu reputata poetă suedeză Katarina Frostenson.



Daniela Crăsnaru are la activ o impresionantă producţie literară care cuprinde versuri, nuvele şi cărţi pentru copii. Este unul dintre poeţii români cu cele mai multe traduceri în limba engleză şi laureată a unor premii importante, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (1991) şi Premiul pentru literatură al Fundaţiei Rockefeller (1994). O parte dintre poemele Danielei Crăsnaru au fost incluse în antologiile bilingve de poezie contemporană română şi suedeză Corespondenţe lirice şi Noi corespondenţe lirice, alcătuite de Dan Shafran (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997 & 2002).



Katarina Frostenson este poet, eseist, dramaturg şi traducător. Are în palmares cele mai însemnate distincţii literare acordate în Suedia, iar din 1992 este membru al Academiei Suedeze. A fost tradusă în numeroase limbi, printre care şi limba română. Astfel, în anul 2003 i-a apărut volumul de versuri Ioni, în traducerea Gabrielei Melinescu, la editura Polirom. Tot în anul 2003, Katarina Frostenson a primit din partea statului francez ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare pentru serviciile aduse literaturii. În cadrul Salonului, Katarina Frostenson va citi din ultimul său volum, Tal och regn (2008), nominalizat la Premiul August.



Persoană de contact: Eva Leonte, coordonator de proiect, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

Opera lui Paul Celan, în dezbatere la ICR Stockholm



Stockholm, 11 martie 2009. ICR Stockholm organizează o dezbatere despre poetul Paul Celan, cu participarea a trei importanţi experţi suedezi - Aris Fioretos, Anders Olsson şi Marie Silkeberg. Discuţia, intitulată Paul Celan sau cicatricea timpului, va avea loc marţi, 24 martie, ora 18.30, la sediul institutului.



Paul Celan (1920-1970) s-a născut la Cernăuţi în 1920, într-o familie de evrei de limbă germană. Deportaţi de nazişti în timpul celui de-al doilea război mondial, părinţii săi aveau să-şi piardă viaţa într-un lagăr de concentrare. El însuşi deportat, Celan nu se va elibera niciodată de sentimentul de vinovăţie de a le fi supravieţuit. După război, Celan petrece câţiva ani la Bucureşti, după care se stabileşte la Paris. Din acest moment, va scrie exclusiv în limba germană – limba părinţilor săi, dar şi a asasinilor acestora.



Celan este considerat astăzi unul dintre cei mai originali şi influenţi poeţi de după război. Opera lui poetică, atât cea timpurie, în limba română, cât şi cea în limba germană, a fost tradusă în suedeză aproape în întregime. De curând Paul Celan a revenit în atenţia criticii literare datorită publicării în limbile germană şi engleză a diverse volume de corespondenţă cu scriitorii Nelly Sachs, Ingeborg Bachmann, René Char şi Jean-Paul Sartre, volume pentru care şi-au manifestat interesul şi editorii suedezi.



Aris Fioretos (n. 1960) este scriitor, traducător şi istoric literar (specializat în literaturile germană şi anglo-americană. Fioretos este autorul studiului Det kritiska ögonblicket: Hölderlin, Benjamin, Celan / Momentul critic: Hölderlin, Benjamin, Celan (Norstedts 1991) şi a antologiei de eseuri Word Traces. Readings of Paul Celan / Urmele cuvintelor. Lecturi ale lui Paul Celan (Johns Hopkins University Press 1994). În prezent alcătuieşte o selecţie din scrisorile lui Paul Celan.



Anders Olsson (n. 1949) este poet, eseist, istoric literar şi profesor de literatură la Universitatea din Stockholm, iar din 2008 este membru al Academiei Suedeze. Olsson este autorul studiului Paul Celan în Suedia, despre influenţa lui Celan asupra moderniştilor suedezi.



Marie Silkeberg (n. 1961) este o cunoscută poetă, eseistă şi traducătoare. Din 2004 este profesor de literatură la Universitatea din Göteborg. A câştigat mai multe premii literare, printre care Premiul pentru poezie al Radiodifuziunii suedeze (2003) şi Premiul cotidianului Göteborgs-Posten (2006). Marie Silkeberg, o bună cunoscătoare a operei lui Celan, îl numeşte pe acesta printre sursele sale de inspiraţie.



Prin această discuţie ICR Stockholm deschide o serie de dezbateri despre marile personalităţi ale oraşului Cernăuţi, serie ce va continua pe 27 aprilie cu o seară despre poetul de limbă idiş Itzik Manger.



Persoană de contact: Eva Leonte, coordonator de proiect, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

Atelier de traducere româno-suedez, organizat de ICR Stockholm



Stockholm, 19 martie. Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează între 23 martie şi 1 aprilie cea de-a doua ediţie a atelierului de traducere româno-suedez. Ediţia din acest an se va desfăşura la Visby, pe insula suedeză Gotland, avându-i drept invitaţi pe tinerii poeţi Dan Coman, Gabriella Eftimie şi Marius Ianuş, din România, şi Cecilia Hansson, Viktor Johansson şi Henrik Nilsson, din Suedia.



Poeţii îşi vor traduce reciproc versurile în limbile română şi suedeză. Aceste traduceri vor fi prezentate publicului suedez pe 31 martie, la Casa de creaţie a Centrului Baltic pentru Scriitori şi Traducători de la Visby, precum şi pe 2 aprilie, în cadrul Salonului de poezie de la ICR Stockholm. Proiectul este o colaborare între ICR Stockholm şi Centrul Baltic pentru Scriitori şi Traducători de la Visby.



Prima ediţie a atelierului s-a bucurat de un succes incontestabil, poemele traduse fiind prezentate la Göteborg, Uppsala şi Stockholm şi publicate în revistele Lyrikvännen şi Observator Cultural.



În anexă: date despre participanţi; foto Casa de creaţie a Centrului Baltic pentru Scriitori şi Traducători de la Visby.



Persoană de contact: Eva Leonte, referent – eva.leonte@rkis.se / 0046 8 20 74 06.

COMUNICAT DE PRESĂ

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA STOCKHOLM COMUNICĂ:



Artist talk Dora García



Stockholm, 31 martie. Miercuri, 1 aprilie, va avea loc la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm un artist talk suținut de artista spaniolă Dora García. Evenimentul este organizat de ICR Stockholm în colaborare cu Instituto Cervantes și face parte din programul expoziției Arta ca dar, prin care ICR Stockholm prezintă în Suedia o selecţie de proiecte incluse în Bienala Periferic, Iaşi, 2008.



Dora García (născută în 1965, stabilită la Bruxelles) este una dintre cele mai cunoscute artiste spaniole pe plan internaţional. Arta ei are un caracter performativ şi de cele mai multe ori implică în mod activ publicul instituţiilor de artă unde îşi prezintă lucrările. A participat la numeroase expoziţii şi evenimente de artă precum Manifesta (1998), Bienala de la Istanbul (2003) şi Skulptur Projekte Münster (2007). Proiectele ei au putut fi văzute la Museo Reina Sofía din Madrid şi Macba din Barcelona.



În cadrul expoziţiei Arta ca dar, Dora García este prezentă cu instalaţia Common ideologies (2008), o lucrare produsă pentru Bienala Periferic de la Iaşi. Discuţia va fi moderată de Marti Manen, curator şi coordonator de programe la Instituto Cervantes, și se va concentra pe activitatea artistică a acesteia.



Expoziția Arta ca dar este deschisă la sediul ICR Stockholm, Skeppsbron 20, până pe data de 10 aprilie. Participanţi: Johanna Billing, Guillaume Désanges, Veaceslav Druță, Miklós Erdély, Dora García, Aurelia Mihai, RO-MD (Moldova in 2 Scenarios), Romanian Performance History (Subjective). Curator: Dora Hegyi. Parneteneri: Asociația Vector, Institutul Cervantes și Institutul Francez.





Persoană de contact: Simona Buzatu, referent: simona.buzatu@rkis.se / tel: 0046 8 20 76 00.

COMUNICAT DE PRESĂ

Stockholm 24 aprilie 2009







Institutul Cultural Român de la Stockholm prezintă

Visual Playgrounds: Cristina David & Anna Nyberg

Curator: Catrin Lundqvist

25 aprilie – 28 august 2009



Vernisaj sâmbătă 25 aprilie

Discuţie şi prezentarea catalogului

Participanţi: Cristina David, Catrin Lundqvist şi Anna Nyberg

Când: 19.00

Unde: Institutul Cultural Român de la Stockholm



Expoziţia Visual Playgrounds este concepută de curatorul Catrin Lundqvist pentru spaţiul ICR Stockholm ca o întâlnire între Cristina David şi Anna Nyberg. Cele două artiste intervin una în lucrările celeilalte, precum şi în spaţiul institutului, transformându-l într-un loc de joacă vizual. Când artiştilor li se permite să experimenteze şi să se joace, să-şi folosească talentul în circumstanţe creative, de cele mai multe ori rezultatul este un produs artistic nou.



Din expoziţie face parte şi filmul What Is Image?, realizat de Catrin Lundqvist şi artistul Suwan Laimanee (Chiang Mai, Tailanda) pornind de la un text despre semnificaţia imaginii scris de lectorul în filosofie Marcia Sá Cavalcante Schuback (Universitatea Södertörn, Stockholm) pentru catalogul expoziţiei.



Cristina David (n. 1979, Bucureşti) a studiat la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti şi Universitatea de Artă, Bergen. Cristina lucrează cu video, fotografie şi instalaţii. Filmele ei sunt de obicei de scurtă durată şi cer să fie privite cu atenţie pentru a percepe umorul subtil şi interacţiunea dintre imagine şi text. Reflecţiile Cristinei David asupra evenimentelor cotidiene au însuşiri literare sau filosofice, reuşind astfel să facă banalitatea de zi cu zi interesantă.

Anna Nyberg (n. 1966, Stockholm) a studiat la Universitatea de Artă şi Design, Stockholm. Instalaţiile sale au fost expuse atât în Suedia cât şi în afara Suediei. În arta ei Anna Nyberg intră într-un dialog fizic cu locul în care expune. Folosindu-se de materiale modeste reuşeşte să modifice percepţia spaţiului expoziţional prin intervenţii pline de forţă şi intensitate. Adesea lucrările sale păcălesc ochiul creând o senzaţie de dezechilibru în privitor.

...................................

Pentru mai multe informaţii ne puteţi contacta la info@rkis sau 0046 8 20 76 00.

COMUNICAT DE PRESĂ

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA STOCKHOLM COMUNICĂ:



Festivalul Internațional de Scurtmetraj de la Uppsala primeşte înscrieri în competiţie până pe 30 iunie



Stockholm, 15 iunie 2009



Festivalul Internaţional de Scurtmetraj de la Uppsala, cel mai important festival de scurtmetraj din Suedia, primeşte înscrieri în competiţie până pe 30 iunie. Festivalul este unul dintre puţinele din Europa recunoscute de Academy of Motion Pictures Arts and Sciences şi cea de-a 28a ediţie se va desfăşura în perioada 19-25 octombrie 2009. În fiecare an se proiectează în jur de 300 de scurtmetraje, organizate în cinci secţiuni. Regulamentul de inscriere poate fi gasit aici.



Institutul Cultural Român de la Stockholm este partener al Festivalului Internaţional de Scurtmetraj de la Uppsala încă din 2007.



În ultimii anii, prezenţa filmelor româneşti în festival a fost din ce în ce mai vizibilă: în 2007, Marele Premiu al Festivalului a revenit scurtmetrajului Lampa cu căciulă de Radu Jude, iar în 2008 scurtmetrajul Interior. Scara de bloc de Ciprian Alexandrescu a primit Premiul Juriului.



Tot în 2008, festivalul a organizat în parteneriat cu ICR Stockholm două programe cu selecţii de scurtmetraje româneşti din ultimii ani, precum şi un seminar care i-a avut ca invitaţi pe regizorul Anamaria Chioveanu, producătorul Paul Sorin Damian şi criticul de film Andrei Gorzo. Printre realizatorii de film români care au vizitat festivalul la invitaţia ICR Stockholm se mai numără producătorul Ada Solomon și regizorul Marian Crișan.





Persoană de contact: Simona Buzatu, simona.buzatu@rkis.se, tel: 0046 8 20 76 00.

COMUNICAT DE PRESĂ

Triumf suedez pentru Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie



Stockholm, 1 septembrie 2009. Participarea scriitorilor Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie la Salonul de poezie de la ICR Stockholm şi Festivalul Internaţional de Poezie de pe Gotland s-a bucurat de un succes răsunător. Festivalul s-a deschis pe 24 august la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm şi a continuat pe insula Gotland între 27 şi 30 august.



Ediţia din 24 august a cotidianului suedez Dagens Nyheter a plasat evenimentul de la ICR Stockholm pe locul I în topul celor mai interesante evenimente culturale ale zilei, în timp ce cotidianul City din aceeaşi dată l-a inclus între primele nouă întâlniri literare stockholmeze din această toamnă. În prim-planul presei suedeze a stat scriitorul Mircea Cărtărescu, intervievat de emisiunea de ştiri culturale Kulturnyheterna a Televiziunii suedeze SVT şi de cotidianul Gotlands Allehanda şi prezentat la superlativ de toate publicaţiile suedeze care au anunţat evenimentul: „unul dintre favoriţii la Premiul Nobel pentru literatură” (SVT, Gotlands Tidningar), „steaua literaturii române contemporane” (Svenska Dagbladet).



Scriitoarea suedeză Eva Ström, prezentă la deschiderea festivalului, a relatat evenimentul pe blogul său: „În mod surprinzător, una din principalele teme ale serii de la ICR Stockholm a fost maternitatea. Institutul era plin până la refuz, lumea a stat şi în picioare, pe pervazuri şi pe coridoare, pentru a-i asculta pe cei patru poeţi. (...) Ioana [Nicolaie] a citit pasaje dintr-o carte în care descrie concret, dar poetic, toate etapele gravidităţii, o carte care ar trebui să se afle în toate maternităţile din lume, (...) iar la sfârşit traducătoarea Inger Johansson a dialogat cu Mircea Cărtărescu despre destinul poeziei.”



Festivalul Internaţional de Poezie de pe insula Gotland s-a aflat în acest an la cea de-a XVI-a ediţie şi a cuprins lecturi de poezie, recitaluri muzicale şi o expoziţie de artă. Printre ceilalţi invitaţi ai acestei ediţii s-au numărat poeta daneză Pia Tafdrup, membră a Academiei daneze şi laureată a numeroase premii, şi cunoscuta poetă şi romancieră portoricană Giannina Braschi. Principala scenă a festivalului de pe Gotland a fost ruina Bisericii franciscane Sfânta Katarina din centrul oraşului Visby, fondată în 1233 şi abandonată în secolul XV.



Persoană de contact: Eva Leonte, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

György Dragomán la ICR Stockholm



Stockholm, 16 septembrie 2009. Scriitorul maghiar originar din România György Dragomán vizitează Suedia la invitaţia ICR Stockholm şi a Editurii Brombergs, cu ocazia lansării în limba suedeză a romanului său Regele alb (Editura Brombergs, trad. Maria Ortman). Astfel, pe 25 septembrie György Dragomán va participa la un seminar în cadrul Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg, iar pe 28 septembrie se va întâlni cu publicul din Stockholm, la sediul Institutului Cultural Român.



György Dragomán s-a născut în 1973 la Târgu Mureş, unde a trăit până la 15 ani, când familia sa a emigrat în Ungaria. Este scriitor, traducător şi critic de film. Cel de-al doilea roman al său, Regele alb, a cărui acţiune se petrece în România în anii dictaturii comuniste, a fost tradus în douăzeci de limbi, printre care română şi suedeză, şi primit cu entuziasm de critica internaţională.



Presa suedeză a salutat şi ea apariţia romanului: “Dragomán surprinde, cu o acuitate fantastică, violenţa şi abuzurile sistemului politic, aşa cum se reflectă ele în universul copiilor” (Svenska Dagbladet, 9 sept.), “un roman fascinant şi plin de forţă” (Dagens Nyheter, 11 sept.), “o carte care-l face pe cititor să simtă pe propria piele ce însemna societatea în timpul lui Ceauşescu; o carte strălucită, aş spune, dacă epitetul nu mi s-ar părea nepotrivit în acest context” (Helsingborg Dagbladet, 2 sept.).



Persoană de contact: Eva Leonte, coordonator de proiect, tel +46 8-20 74 06, email: eva.leonte@rkis.se.

COMUNICAT DE PRESĂ

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2009 scriitorului suedez Peter Handberg



Göteborg, 24 septembrie 2009. Premiul Marin Sorescu pe anul 2009 a fost decernat astăzi scriitorului şi traducătorului suedez Peter Handberg, în cadrul unei ceremonii organizate la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg.



Motivaţia juriului este următoarea: Premiul se acordă lui Peter Handberg, pentru o operă în care propriile nuvele, reportaje şi eseuri coexistă în mod inedit, dar firesc, cu activitatea intensă de traducător. Peter Handberg are un stil profund personal, caracterizat de rigoare şi reflecţie. De la debutul din 1988, Handberg a construit cu o consecvenţă obstinată o operă în care explorarea istoriei recente a Europei porneşte, pe de-o parte, de la experienţa personală, iar pe de altă parte de la cunoaşterea profundă atât a fenomenelor politice şi literare, cât şi a consecinţelor pe care le au acestea asupra omului contemporan.



Peter Handberg s-a născut în 1956 şi a debutat în 1988 cu volumul de povestiri Från slutna rum – berättelser från Berlin (”Spaţii închise – povestiri din Berlin”. Handberg este cunoscut în Suedia ca expert în Europa Centrală şi de Est, despre care a publicat mai multe cărţi de reportaje şi eseuri. Ca traducător, s-a concentrat mai ales asupra textelor filosofice, printre scriitorii pe care i-a tradus sau chiar introdus în suedeză numărându-se G C Lichtenberg, Robert Musil, Friedrich Nietzsche, Merit Oppenheim, Andrei Pleşu, Henry David Thoreau, Paul Virilio şi Robert Walser. În această toamnă i-a apărut în suedeză volumul Släpp ingen levande förbi (”Pe-aici nu se trece viu”, despre Zidul Berlinului.



Premiul Marin Sorescu a fost instituit în 2007 de către Institutul Cultural Român de la Stockholm şi se acordă anual unui scriitor sau artist plastic suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală. Laureaţii din anii precedenţi au fost Steve Sem-Sandberg şi Nina Burton.



Persoană de contact: Eva Leonte, referent – eva.leonte@rkis.se / 0046 8 20 74 06.